luni, 2 ianuarie 2017

Leapșă: Review 2016

Imagine preluată de pe blogul Jurnalul unei cititoare
La sfârșitul fiecărui ani Georgiana (Ghanda), cea care deține blogul Jurnalul unei cititoare, printr-o leapșă face, ca să o zic așa, o anumită retrospectivă a anului care tocmai se pregătește să își ia bagajele și să plece, făcând loc următorului. Pentru ea a devenit o tradiție și cred că, ușor-ușor, și pentru mine va ajunge să devină. Am fost etichetată de către aceasta în postarea pe care a făcut-o deja [Leapșa: 2016 review], și țin să îi mulțumesc că s-a gândit și la mine și în acest an. Anul trecut numărul de întrebări fusese mai mare, dar ea s-a hotărât să mai elimine dintre ele, cifra ajungând să fie rotunjită. Așa că întrebările sunt în număr de zece. 

Nu voi eticheta pe nimeni, dar sunteți cu toții invitați să o faceți. Cred că este una dintre cele mai interesante lepșe pe care le-am făcut/le fac; și, după mine, și destul de folositoare, fiind destul de diferită față de celelalte. 

1) Câte cărți ai citit în 2016?
Spre deosebire de 2015, am reușit să citesc cu două cărți mai mult, cifra ajungând la 58 de cărți. În schimb, comparând anul menționat mai devreme, dezamăgirile au fost într-un număr puțin mai mare, din partea anumitor povești. Dar, continuând cu aceste comparații, au existat, în schimb, ceva mai multe cărți care să ajungă să mă „consume”, aproape rupând din minte sentimente pe care mai rar reușesc să le simt atunci când citesc. Iar acest aspect consider că m-a determinat să ajung la concluzia că 2016 a fost un an mult mai bun decât cel de dinaintea lui, privind lumea literară, atât străină cât și cea românească. Plus că numărul cărților autorilor români ajunge să se mărească cu fiecare an; ceea ce mă bucură enorm de mult. 

2) Dintre ele, care a fost cea mai bună carte citită? 
Acum puțin timp am făcut și un top al celor mai bune zece (unsprezece) cărți pe care le-am citit în 2016 – [Top 10 cărți | 2016]. Mi-a fost destul de greu – ca în fiecare an, de fapt – să mă rezum doar la un număr de zece, așa că, din câte se poate observa mai sus, numărul a crescut cu o carte. Pentru mine, în anul 2016 cea mai bună carte care a reușit să mă treacă prin toate stările posibile și care m-a făcut să îmi dau seama – din nou – cât de mult apreciez și înseamnă pentru mine acel autor, a fost Banda celor șase ciori, primul volum al duologiei cu același nume, de Leigh Bardugo. Toate cele unsprezece cărți din top au însemnat și înseamnă mult pentru mine, dar tensiunea și atmosfera care m-a făcut să mă tem cel mai mult, a fost cea din această carte. Finalul a fost unul epic, mă face să stau cu inima cât un purice până ce voi ajunge să citesc și partea a doua, Crooked Kingdom; Editura Trei, hurry up! 

3) Care e cel mai frumos citat pe care l-ai descoperit în 2016?
Fiindcă, cu cât îl alegi mai târziu, cresc șansele ca ăla să nu fie cu adevărat drumul tău. Pentru că îl elgi mult prea rațional, pentru că faci tabele din care să vezi care sunt avantajele și dezavantajele lui. Or, așa cum spunea Fire, nu există alegeri greșite, însă pe drumul tău e musai să devii viu. Dacă nu te simți viu, nu e ăla – e al altcuiva. Și, dacă mergi pe drumul altcuiva, la un moment dat ar putea să vină posesorul de drept și să te dea la o parte. Sau, pur și simplu, să meargă mai bine decât tine pe el, să ți-o ia înainte.__ Rockstar de Cristina Nemerovschi
4) Care carte citită în 2016 ți-a displăcut/te-a dezamăgit cel mai tare?
Au fost două cărți pe care le-am notat cu două stele. Rochia aurie, scrisă de Theo Anghel și Eu împotriva mea de Daniel Botea. Dintre acestea, cea din urmă mi-a lăsat cel mai mult un gust amar în gură, deoarece după ce citisem descrierea, mi se părea a fi destul de interesantă. Dar singurul lucru pe care l-am descoperit în carte au fost niște personaje care nu îmi transmiteau nimic și pe alocuri o acțiune grăbită și uneori neînțeleasă. Din câte am observat, va mai exista cel puțin un volum din această poveste, carte care sper să fie mult mai bună decât aceasta. Am înțeles debutul autorului, așa că sper ca evoluția lui să se observe în cărțile viitoare. 

5) Ai participat la vreun eveniment literar anul acesta (lansare, târg de carte, etc)? Dacă da, care a fost preferatul tău? 
În 2016 cred că am participat la cele mai multe lansări de carte la care am fost vreodată, doar într-un singur an. Nu știu dacă a fost neapărat evenimentul meu preferat – și voi explica și de ce , dar a existat o lansare care îmi va rămâne pentru mult, mult timp în minte. A fost mai specială, și despre care nu am mai apucat să scriu. Autoarea Theo Anghel m-a invitat să vorbesc la lansarea cărții cu numărul patru a seriei „Am murit, din fericire”, Purgatorio. Știu că sunt mult prea dură cu mine uneori – dar prefer să fiu așa, decât să fiu convinsă că totul a fost bine –, dar singurul lucru pe care am putut să îl fac bine la acea lansare a fost să mă fac, într-un fel, de rușine. A fost prima dată când am vorbit în fața unui public, la microfon, neavând nicio legătură cu școala, dar eu cred că Theo ar fi meritat mult mai mult din partea mea. Aș fi putut să mă fi descurcat mult mai bine, dar nu a fost să fie. Deviasem de la subiect, cred că m-am făcut și neînțeleasă uneori, nu prea am ajuns să vorbesc despre aproape nimic din ce îmi stabilisem de acasă, și cu toate că eram conștientă că făceam acel lucru pentru prima dată, pentru mine nu prea a fost o scuză care să mă facă să mă simt mai bine. Și cu toate astea, nu mi-a rămas în minte ca fiind neapărat un eveniment stânjenitor, din contra, mi-a născut și niște sentimente mai bune; am urcat, pentru puțin timp, pe o altă treaptă. Și cred că asta este, într-o oarecare măsură, o evoluție a mea. 

6) Care este cel mai bun film pe care l-ai văzut în 2016?
Now you see me, partea a doua. A fost mult mai bun decât primul, cu momente de magie la un alt nivel, personajele – cu toate că și în prima parte mi-au plăcut foarte mult – au avut replici care să mă amuze și care să mă atragă cu mult mai mult. Eu nu i-am găsit nici un defect, am fost plăcut surprinsă din toate punctele de vedere, și chiar sper ca producătorii să mai scoată încă o parte. 

7) Care este cuvântul care rezumă cel mai bine anul 2016 cel mai bine?
Altfel. Viața mea a ales să meargă pe un alt drum, am cunoscut foartă multă lume, am reușit să fac lucruri pe care nu credeam că voi ajunge vreodată să le pun în aplicare, timiditatea mea s-a mai diminuat cu câteva procente, devenind puțin mai îndrăzneață. Dar mai am mult, foarte mult de lucru ca să ajung la nivelul pe care mi-l doresc. 

8) E vreun moment de anul acesta pe care nu vrei să-l uiți?
Pe la sfârșitul lui Noiembrie am fost câteva zile la munte cu niște prieteni, și cu toate că nu am avut noroc de zăpadă, m-am simțit foarte bine petrecând acel timp în compania lor, și pot spune că m-am relaxat cum nu o mai făcusem de mult. Chiar au fost niște clipe pe care nu am cum să le uit prea ușor. 

9) Ce dorință ți s-a împlinit în 2016?
Cea mai aprigă dorință pe care am avut-o în anul trecut a fost să intru la facultate. A fost un sentiment greu de descris când am văzut lista, și cred că cel și cel mai mult m-am bucurat și am fost uimită să observ că am fost acceptată la buget. După ce am aflat, câteva zile a fost o nebunie pentru mine, până m-am obișnuit cu gândul acela. Sper să mă mențin așa până la sfârșitul facultății.

10) Scrie o dorință pentru 2017.
În afară a ceea ce am menționat mai sus – să rămân în continuare la buget –, având în vedere că sunt anul întâi, deci nu am trecut prin chinul și greul sesiunilor, cea mai aprigă dorință pe care o am pentru anul acesta este să trec cu bine examenele, reușind să iau notele necesare pentru a mă menține în continuare la buget. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu