sâmbătă, 1 octombrie 2016

Wrap-up | Septembrie 2016

Peste două zile încep facultatea, așa că nu știu ce îmi vor rezerva lunile care urmează, când vine vorba de citit. Eu sper să nu întâmpin cine știe ce dificultăți și să nu îmi ies din ritmul pe care îl am de ceva timp încoace. 

La fel ca și în luna August, luna Septembrie s-a terminat cu un număr de cinci cărți citite, dintre care patru sunt scrise de români; ceea ce nu poate decât să mă bucure și să mă facă să realizez că anul acesta – din câte am aflat și de pe Goodreads – mi-am dedicat timpul alocat cititului, mai mult scriitorilor noștri. Bine, suntem în luna Octombrie, până la sfârșitul lui Decembrie mai sunt trei luni, dar nu cred că va exista o schimbare semnificativă din acest punct de vedere, deoarece vine și Gaudeamus-ul din Noiembrie, și acolo mi-am pus în plan să mă axez mai mult tot pe cumpărarea cărților autorilor români contemporani. Și cu asta am încheiat tot ce am avut de spus, așa că vă las cu cele cinci cărți citite în Septembrie. 
  1. Regina roșie (Regina roșie #1) de Victoria Aveyard. În momentul în care m-am apucat să citesc această carte, am plecat cu ideea că nu-i voi face vreo recenzie la final, și așa s-a și întâmplat. Sunt unele cărți pe care le citesc, îmi plac foarte mult, dar nu simt nevoia să îmi scriu și părerea pe blog. Pur și simplu îmi doresc doar să mă bucur de ele și să păstrez tot acel extaz pe care l-am trăit și toată acea adrenalină uimitoare de pe parcursul lecturării, doar pentru mine. Seria „Regina roșie” este și va fi una din acele povești despre care nu voi scrie aici. Mă refer strict la recenzii, deoarece, dacă mi se va da o altă ocazie în care voi dori să pomenesc despre ea – dar și despre celelalte cu care s-a întâmplat la fel –, o voi face cu siguranță. În orice caz, ca să spun totuși ceva despre ea, am iubit cartea asta la nebunie și deja ador seria încât voi ajunge să mă sting, chinuitor de încet, până la următorul volum. 4 din 5 stele pe Goodreads.
  2. Blestemul zorilor (Neamul corbilor #2) de Lavinia Călina. "Toată lumea asta creepy a Neamurilor, în care cei mai slabi încearcă să supraviețuiască, în timp ce puternicii doresc supremația asupra tuturor, îți dă o stare permanentă – pe tot parcursul cărții – de continuă încordare și te face să te simți ca și cum interiorul tău zbiară pentru mai mult. Chiar dacă îți este frică, pe de altă parte nu vrei să se mai oprească. [...]" 4 din 5 stele pe Goodreads.
  3. Eu împotriva mea (Eu împotriva mea #1) de Daniel Botea. "Ar fi putut ieși un prim volum al unei serii foarte faine, dacă autorul ar fi conceput această poveste într-un alt fel. Dacă ar fi fost mult mai închegată, mai complexă, cu un dialog care să pară real – când personajele nu au o conversație adevărată, ci falsă, trasă de păr, pentru mine nu mai contează cât de bună sau nu ar fi acea poveste –, dar și menționarea mult mai puțin a aspectelor negative ce țin de această țară. Au fost sâcâitoare și fără sens. Pentru că, până la urmă nu este o carte în care să se povestească urâțeniile care umbresc România, ci o carte de ficțiune, cu personaje și cu o acțiune pe care mi-aș fi dorit să se fi concentrat mai mult scriitorul." 2 din 5 stele pe Goodreads.
  4. Vicky, nu Victoria (nymphette_dark99 #2) de Cristina Nemerovschi. "[...] Acțiunea din Vicky, nu Victoria s-a petrecut cam la două luni după cea din nymphette_dark99, dar timpul acesta scurt am observat că nu a lăsat-o pe Vicky aceeași. Nu știu cum s-au „reîntâlnit” ceilalți cititori cu ea, dar eu am perceput-o ca fiind puțin mai matură, mai sensibilă – reacționând puțin mai deschis în fața anumitor vești –, dar și mai cuminte. Dacă ar fi să mă întrebe cineva care este motivul pentru care am ajuns la concluzia că ea ar fi devenit „normală” – nu am considerat niciodată o persoană rebelă ca fiind anormală, ci mai neînfricată –, nu aș ști ce să explic. Faptul că întâmplările prin care a trecut au determinat-o să explodeze în unele momente, să plângă și să își dea frâu liber anumitor gânduri, nu au făcut-o mai puțin Vicky, mai puțin deconcentrată atunci când ar vrea să omoare pe cineva, atunci când își scoate cutterul din rucsac și îl folosește de parcă s-ar pregăti să își taie o felide de cașcaval. Nu, Vicky rămâne aceeași fată imprevizibilă, același model pentru Coco, aceeași soră gata să facă orice pentru Tedy, dar și același personaj căruia îi place să își terorizeze profesorii... să iasă din tipar.  [...]" 5 din 5 stele pe Goodreads.
  5. Urlet în tăcere (Urlet în tăcere #1) de Marina Neagu. "Prologul – pentru că simt că trebuie să închei recenzia cu începutul – a fost un factor destul de important pentru mine deoarece, prin prisma lui mi-am făcut o oarecare idee, mi-am pus de la început niște întrebări referitor la cum se va dezvolta povestea pe baza lui, dar și la rolul pe care îl vor avea, până la urmă, personajele ce au apărut în el. În primă fază, după parcurgerea a câtorva pagini din Urlet în tăcere, parcă-parcă îți trece prin cap un gând prin care reușești să-ți dai seama de ce vor reprezenta acele personaje în lumea și în viața Sarei. Și poate că, într-un fel ai dreptate, dar apoi eu vin și îți spun ca un drăcușor ce deja știe ce va urma să se întâmple până la finalul volumului: oare ești complet convins că prevezi corect următorii pași din poveste? Pentru că așa am fost și eu, la fel ca tine, și apoi am rămas la final cu un gust amar care m-a făcut să mă strâmb de indignare, să mă fâțâi și apoi să am o stare ciudată de paralizie. Marina a reușit să se joace cu mintea unui biet copil, să-l facă – în mai mult de jumătate din carte – să citească cu impresia că întâmplările nu pot fi mai rele de atât, că totul ar putea să revină pe o linie dreaptă de plutire, ca apoi să mă împroaște cu tot felul de răsturnări de situație, să mă facă să am tot felul de fețe – de șoc, confuzie, teamă –, din cauză unor situații pe care nu le-am avut niciodată preconizate în cap." 4 din 5 stele pe Goodreads. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu