joi, 9 iunie 2016

Lansare: „Rockstar” de Cristina Nemerovschi | Bookfest 2016

Romanul Rockstar și-a avut lansarea oficială la Bookfest și, ciudat, a fost prima lansare a Cristinei Nemerovschi la care am participat. Și când am spus ciudat, mă refer la faptul că aceasta este una dintre scriitoarele mele preferate, îi aștept cărțile cu foarte mare nerăbdare, dar în privința aparițiilor la lansări, nu prea se vede cât de mult o apreciez. Dar o să încerc să remediez problema asta de acum încolo, și până să se întâmple acest lucru, aș vrea să scriu câte ceva despre cum mi s-a părut că a fost la botezul unui Rockstar, atmosfera și toate cele.
Înainte de toate, Cristina Nemerovschi nu cred că mai are cuvinte de introducere; sunt sigură că mai toată blogosfera românească fie a auzit de aceasta măcar o singură dată sau, și mai bine, a citit vreo carte a autoarei. Neluând în discuție momentele în care este făcută în fel și chip de unele persoane care nu se pot abține să nu spună decât „nu mi-a plăcut cartea X”, ci ajung să se atace într-un așa hal încât devin penibile, Cristina Nemerovschi are nu fani, ci foarte mulți fani. Și asta s-a putut observa din numărul de persoane care au fost prezente sâmbăta trecută la „întâlnirea” cu Rockstar, și având în vedere că are cititori din toată țara, mulțimea care a format un paravan în jurul acesteia și a celor două invitate speciale din timpul lansării, cred că nu formează nici 10% din tot numărul de urmăritori pe care-i are. Țin minte că, în timp ce vorbea Cristina despre Rockstar, ne-a spus că s-a simțit foarte fericită când și-a văzut și cel mai tânăr cititor la lansare – și dacă țin bine minte și nu greșesc –, mai ales că venea și din afara Bucureștiului. Și un alt lucru ar fi că, în acea zi, era și ziua de naștere a unei cititoare – tot din alt oraș –, prietenii acesteia au luat-o pe „sus” și au adus-o la lansare, împreună cu toate cărțile pe care le avea scrise de Cristina, pentru autograf. Mi s-a părut chiar foarte frumos și, în comparație cu ceea ce spun alții despre autoare, totul pălește când afli de astfel de momente care te fac să-ți dai seama cât de minunată este, de fapt. 
Mi-a plăcut foarte mult ceea ce-a spus Ioana Duda despre ceea ce-a simțit atunci când a văzut-o pentru prima dată pe Cristina Nemerovschi, și pot spune că m-am identificat cu ea. Povestise ceva în genul cum că – și nu citez –: nu mă așteptam ca o persoană atât de zâmbăreață, care emană atâta căldură și voie bună să fie aceeași care a scris toate aceste cărți vulgare pentru persoanele care nu le acceptă, dar atât de reale în lumea în care trăim. Și chiar m-a făcut puțin să zâmbesc în timp ce o ascultam, deoarece, așa cum am scris mai sus, așa m-am gândit și eu când am văzut-o pentru prima dată acum doi ani – cred – la Bookfest. Dar, până la urmă, te-a pus puțin pe gânduri și te-a făcut să-ți amintești vorbele alea care spun că: nu felul cum te îmbraci arată neapărat și ce ai în suflet. Sau ceva în genul, dar v-ați dat seama la ce m-am referit. 

Mulți dintre cei care au citit Păpușile și-au dorit ca romanul să aibă și o continuare – printre care și eu –, dar după moartea unui personaj foarte important din carte, Cristina nu prea era sigură că o carte în plus ar mai fi avut același farmec ca și prima. Și cu toate că, în sufletul meu, tind după una, trebuie să-i dau dreptate acesteia, deoarece, sincer, chiar nu și-ar avea locul. Dar Rockstar – din câte a spus Cristina –, povestea lui Storm și a ceea ce simte acesta, deoarece și el a suferit o pierdere cu mult timp în urmă, ar putea fi o continuare de peste ani a ceea ce va simți personajul care a suferit foarte mult după moartea atât de neașteptată care s-a petrecut în Păpușile. Iar această precizare pot spune că m-a încântat – atât cât o poate face o situație de genul –, deoarece atunci când voi citi Rockstar, mă voi putea duce și cu gândul la Păpușile, iar acest lucru cred că-mi va umple puțin locul gol pe care l-am avut după terminarea acesteia.  

În momentul în care am văzut coperta de la Rockstar, eram sigură că mă va lăsa cu multe de gândit după ce-l voi citi, și poate va ajunge să fie și una dintre cărțile preferate pe care le-am citit, până acum, de la Cristina. Dar după ce s-a terminat lansarea, după ce am plecat de la stand, bănuiala a fost înlocuită cu siguranța. Acum știu că va fi una dintre cărțile favorite. Sincer, aș fi putut începe să citesc cartea, să o fi terminat până acum, și poate să fie și recenzia scrisă, dar nu vreau să pierd sentimentul acela pe care-l am de fiecare dată când mă mai uit peste cotoarele cărților și văd „Rockstar” scris cu roșu. Curiozitatea, nerăbdarea, întrebările pe care le am în cap vreau să mai persiste încă o perioadă, și atunci când nu voi mai rezista, atunci când voi fi sigură că acum este momentul să citesc primele rânduri, atunci să mă apuc și să o savurez așa cum trebuie. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu