miercuri, 14 octombrie 2015

Leapșă: The Coffee Book Tag

Le mulțumesc foarte mult Sarei și Leontinei pentru că mi-au pasat această leapșă. Cât despre cafea, îmi place mult gustul ei, cu atât mai mult cu cât este cu lapte. Dar, din păcate pentru mine, după niște incidente curente, am realizat că nu prea am voie să o beau deoarece îmi crește tensiunea foarte mult, provocându-mi niște dureri de cap foarte nasoale. Bine, în general tot ceea ce are ca și conținut cofeina. Iar eu, una, sunt o iubitoare de cola.  
* * * 
1. Cafea neagră: O carte în care intri cu greu, dar care dispune de mulți fani.
Anul acesta m-am gândit să încep să citesc ceva scris și de Charles Dickens, așa că m-am apucat de Marile speranțe. Am observat că foarte multă lume a apreciat-o, și într-un fel m-am simțit destul de prost că nu mi-a plăcut, deoarece, în general, iubesc autorii clasici. Poate a fost doar cartea asta de vină; stilul autorului a fost Ok. Oricum, mai multe puteți afla din recenzia pe care am făcut-o. 

2. Peppermint mocha: Numește o carte/serie care devine mai populară pe durata verii sau în zile festive.
Nu știu ce aș putea menționa aici, dar cred că cele care se potrivesc cu sărbătoarea respectivă. De exemplu, cum ar fi cărțile de dragoste de Sfântul Valentin, sau cele de Crăciun, atunci când e iarnă. Presupun doar.

3. Ciocolată caldă: Care e cartea preferată din copilărie?
Cu siguranță este Heidi: Fetița munților de Johanna Spyri. Am citit cartea asta cât am fost mică, de ajunsesem să știu fiecare părticică din ea. Mi-a plăcut extraordinar de mult! Și dacă susorii mele nu-i va plăcea să citească, cu siguranță că o voi bate la cap să o facă. Măcar cartea asta. 

4. 2 shoturi de expresso. O carte care te-a ținut în priză de la început până la final. 
Au fost destul de multe care m-au ținut conectată cu povestea, așa că îmi este destul de greu să aleg. Dar am decis să o scriu pe cea care m-a ținut în priză ultima oară, iar aceasta este Regina albă de Philippa Gregory. Mi-a plăcut super, super mult cartea! La fel și serialul, The White Queen

5. Starbucks: Numește o carte pe care o vezi pretutindeni.
Păi, având în vedere că John Green este atât de super-mega-ultra citit cam de toată lumea, peste tot dau de cărțile lui. Și nu, nu sunt și eu printre acei cititori care sunt înnebuniți după el; chiar nu mă atrag cărțile lui! Poate și din cauza asta, că este peste tot prin librării, și m-am săturat să-l văd. Poate, cândva, nu știu, atunci când va dispărea febra asta, mă voi gândi să mă apuc de una din cărțile lui, dar momentan chiar nu vreu. 

6. That hipster coffee shop (aici am schimbat puțin naționalitatea autorului): Oferă-i unui autor român recunoștință. Care este acesta?
Având în vedere că m-am gândit la același autor, îi voi fura răspunsul Leontinei, și o voi alege și eu tot pe Adina Speteanu. De când am descoperit-o în 2011 pe Wattpad, m-am îndrăgostit de seria "Dincolo de moarte", pe atunci intitulată "Lumi paralele". Am fost foarte fericită când am descoperit că a reușit să se lanseze, cu Crimă la timpul trecut, și de atunci am sperat foarte mult poate va scoate și seria la lumină. Este unul dintre autorii mei preferați, și sunt convinsă că-i voi citi toate cărțile. 

7. Oops!Din greșeală am luat cafea decofeinizată: Numește o carte de la care așteptai mai mult.
Tot anul acesta m-am gândit, pe lângă Charles Dickens, să-i dau o șansă și lui Oscar Wilde, așa că am citit Portretul lui Dorian Gray. Mă așteptam să-mi placă mai mult, dar, din păcate, nu a fost așa. A fost o ușoară dezamăgire pentru mine această carte, și nu vreau să vină persoane să-mi scrie că nu i-am înțeles esența sau mai știu eu ce altceva. Am făcut-o, să se cunoască acest aspect, și cu toate acestea, tot nu prea m-a impresionat; în afară de faza cu portretul și îmbătrânirea lui, nu m-a bucurat nimic altceva. 

8. Amestecul perfect. Numește o carte care a a fost atât amară cât și dulce, ca într-un final să fie satisfăcătoare.
Seria "Grisha", de Leigh Bardugo. Cu toate că este una dintre seriile mele preferate, m-am enervat de foarte multe ori pe parcursul celor trei volume. Au fost momente în care îmi doream să o iau efectiv la bătaie (dacă aș fi putut) pe Alina, dar m-am abținut, deoarece mi-am dat seama că singurul lucru pe care aș fi putut să-l fac, într-adevăr, era să rup cărțile. Și nu... nu!
* * *
De pasat, o pasez oricum mai vrea să o ia, cu toate că am impresia că a făcut-o mai toată lumea. 
Și aș mai avea o chestie de spus, mai exact de arătat. Acum câteva săptămâni mi se trezise dorința de-a asculta dubstep, dar ceva care să nu mai fi auzit înainte. Și tot am căutat până ce am dat de mix-ul de mai jos, al unui tip care (foarte, foarte tare!) e din România. Deci, efectiv, iubesc melodiile! Îmi plac enorm de mult, și de când le-am descoperit, nu există zi în care să nu le ascult. Eu sunt o mare fană a acestui gen, care să mă trezească la viață, și așa cum scrie și în titlu, e un dubstep mai brutal.  Uneori aș fi în stare să renunț și la muzica rock ca să pot asculta dubstep. Și chiar nu-mi vine să cred că am dat peste el atât de târziu!


P.S: Îmi place maxim poza de pe fundal! Așa cum mai precizasem, ca inspirație pentru scris, pe mine mă ajută foarte mult pozele de genul, iar asta mi-a dat o idee destul de interesantă.