sâmbătă, 2 mai 2015

Subiectul discuției: Seriile întrerupte

Inițial, mă gândisem să fac postări și despre seriile pe care le citesc momentan, și pe cele pe care mi le doresc, dar am zis că ar fi cam inutil, așa că am ajuns la concluzia că ar fi mai bine să le fac doar pe acestea două. Cea cu seriile terminate și aceasta. Ar avea o logică mult mai bună, după mine. Oricum toate vor ajunge într-una dintre aceste două categorii; acum depinzând de modul cum vor evolua lucrurile în cărțile respective. Așa că, cu părere de rău pentru unii, postarea de astăzi va pune la zid, pentru mine, anumite serii care m-au dezamăgit într-atât de mult, încât nu am mai putut suporta să le continui. Dar ca să nu fiu chiar atât de rea, să afirm că nu mi-a convenit mai nimic în ele, unele dintre acestea fuseseră drăguțe, doar că entuziasmul pe care l-am avut la început pentru ele, cu timpul, s-a diminuat considerabil, într-atât încât să nu mai vreau să le citesc. Poate și pentru că multe sunt cu adolescenți, iar dorința nu prea mai există. 
* * *
Seria: Cronicile Casterilor de Kami Garcia și Margaret Stohl
Părerea: Am citit primul volum din această serie - A 16-a Lună - acum trei ani și ceva, dacă nu mă înșel. Oricum, acum o perioadă destul de lungă, și pot spune că mi-a plăcut, într-o oarecare măsură, și spun acest lucru deoarece existaseră pe acolo niște scene care mă enervaseră destul de mult. Dar nu îndeajuns de deranjante, încât să nu-mi doresc să mai continui să citesc și celelalte cărți. Am verificat nota pe care i-am dat-o, și a fost de 3 din 5 stele pe Goodreads. La momentul respectiv mi se păruse că ideea celor două autoare era una inedită, iar personajul principal - căruia nu-i mai știu numele - îmi devenise simpatic. Era o idee atât de genială, încât atunci când auzisem că se va face un film, am fost nespus de fericită că s-au gândit să ecranizeze o astfel de carte. Dar, din păcate, ecranizarea a fost o reală dezamăgire, și pot spune că am fost destul de ușurată că nu m-am dus să-l văd la cinema, să-mi irosesc niște bani, ci am așteptat până a apărut pe internet. Cred că este destul de greu să descriu ce am simțit în acel moment, când, după ce trecuseră aproximativ zece, cincisprezece minute din film, rămasem perplexă cât de prost putea fi. De la personajele principale, care erau totalmente diferite și nu-mi plăceau deloc, și până la modul cum a fost filmat tot. De o foarte proastă calitate. Îmi fusese puțin milă de actorii pe care-i cunoșteam, și nu meritau absolut deloc să apară în acel eșec cinematografic. Nici nu este de mirare că nu au mai continuat cu celelalte cărți din serie. Pot spune că pentru mine a fost - și încă este - cel mai prost film pe care l-am văzut. Dar motivul pentru care nu am mai continuat seria nu a fost acesta - ar fi fost o stupizenie să mă fi oprit din citit din cauza unui film -, ci pentru că acum câteva luni m-am gândit să mai trec cu ochii peste unele cărți din bibliotecă, iar printre cele care m-au făcut să mă întreb ce am văzut atât de super la ele, s-a aflat și aceasta. Nu m-a mai atras atât de mult, poate pentru că era cu adolescenți, iar eu am crescut și nu prea mă mai atrag astfel de cărți. Cert este că, am dat-o bibliotecii - împreună cu alte câteva -, iar dacă Editura Rao va continua cu seria, eu nu o voi mai citi. 

Seria: Maximum Ride de James Patterson
Părerea: Dintre toate seriile care vor apărea aici, Maximum Ride a fost cea mai interesantă, din punct de vedere al imaginației autorului. Existența unor copii păsări, a tuturor întâmplărilor prin care au trecut, mi s-a părut a fi una dintre cele mai frumoase experiențe pe care le-am avut citind cărți cu adolescenți. Am reușit să citesc doar primele două volume, și din câte știu - sper să nu greșesc -, la noi au fost publicate doar trei dintre cele existente. Motivul pentru care nu am putut-o continua, a unui inconvenient peste care nu am putut trece absolut deloc, a fost stilul autorului. Chiar dacă era pentru tineri, fără cine știe ce descrieri, cu acțiune alertă, dar modul cum povestea totul, m-a enervat extraordinar de tare. Consider că, dacă vrei să abordezi stilul lui, nu-ți trebuie cine știe ce cărți citite, deoarece o face destul de mediocru. Cu toate că am fost la început cu hobby-ul pe care mi l-am ales, atunci când m-am apucat să le citesc, și nefiind învățată cu multe povestiri, tot simțeam nevoia de o și mai multă descriere. M-a dezamăgit foarte tare acest lucru, deoarece a fost un chin pentru mine să le parcurg, cu toate că o făceam destul de repede din cauza acestor lipsuri. În schimb, mi-ar plăcea să-i citesc benzile desenate, deoarece am observat că a realizat și astfel de cărți, unde acolo nu-ți trebuie descriere, din cauza imaginilor. Sper să mi le pot achiziționat în vreun fel. 

Seria: Vrăjitori & Vrăjitoare de James Patterson
Părerea: Și că tot sunt la James Patterson, m-am gândit să nu mai vorbesc separat despre următoarea serie, deoarece am început doar o singură carte, din Vrăjitori & Vrăjitoare, și din cauza prostiei subiectul, a faptului că m-a plictisit groaznic, încât nici nu am putut-o compara cu prima serie citită, am întrerupt-o după vreo câteva pagini. De fapt, cred că ajunsesem la jumătate cu ea. Crezusem că autorul nu va folosi același stil prin toate cărțile scrise de el, așa că m-am gândit să o încep, dar, din fericire, am împreumutat-o de la bibliotecă, înainte de perioada în care nu mai dădusem pe acolo. Pot spune că nu a fost chiar același stil, dar pe aproape, tot mediocru. A fost una dintre cele mai proaste cărți pe care le-am citit în viața mea, încât nu mă pot exprima în cuvinte cât de tare m-a dezamăgit. Îmi pare rău pentru acest autor, dar nu-i voi mai citi niciodată din cărțile pe care le va publica în viitor.

Trilogia: Nu plânge sub clar de lună de Heather Davis
Părerea: Să fiu sinceră, primul volum îmi plăcuse, cât de cât, să zicem, iar modul cum se terminase, mă făcuse destul de curioasă încât să-i acord o șansă și celui de-al doilea. Dar după ce l-am citit și pe următorul, după ce am stat câteva minute ca să rumeg motivul autoarei de-a împărți aceste două volume, mi-am dat seama că nu-și merită faima de care dobândea. Spun, pentru că, în America, este destul de cunoscută ca scriitoare. Al doilea volum, a fost extraordinar de prost, și după faptul că nu a avut aproape deloc acțiune, fiind publicat fără rost, și aici mă refer, separat, m-a făcut să-mi dau seama că această seria chiar nu merită. Iar coperțile, ei bine, nu știu cum au fost alese, dar dacă prima și a doua au fost drăguțe, ultima este de tot râsul. Mi se pare hidoasă, ca și cum a fost făcută de un puști care de-abia a învățat să folosească photoshop-ul. Până și eu, care de-abia mă descurc cu programul, aș fi fost în stare să o creez, poate mai bună. 

* * *
Îmi doresc să nu apară prea curând, pe aici, vreo altă serie abandonată. Urăsc când trebuie să renunț la câte una, din cauza ideilor penibile sau a stilului autorului.