joi, 9 aprilie 2015

Andreea's Diary [#1]

Dragi cititori,

M-am gândit puțin și mi-am dat seama că postez din ce în ce mai rar, ceea ce nu este bine, având în vedere că-mi doresc să țin acest blog pe cât de activ pot. Așa că m-am gândit să creez și eu un Andreea's Diary. Sună destul de ciudat titlul în engleză, dar în română mi s-a părut și mai și, așa că am ajuns la concluzia că prima variantă este mult mai bună. Și cu toate acestea nu-l voi transforma chiar într-un jurnal, unde îmi voi spune toate "suferințele" pe care le am, ci mai degrabă va fi ca un rezumat al săptămânii. Voi vorbi în câteva rânduri despre filmele pe care le-am văzut în săptămâna respectivă, despre ce-am mai descoperit, voi discuta puțin și despre ce-am făcut la școală, sau chiar despre o anumită carte pe care am citit-o și care nu-i voi face o recenzie amănunțită, separată. Dacă nu spun câteva cuvinte (și am văzut acest lucru de câteva săptămâni încoace), simt că am uitat-o, că nu am citit-o de fapt. Și mă simt eu prost pentru acest lucru, dar nici pentru cititorii care mă urmăresc. 

Sper să fie bine primit de către cei care vor citi acest lucru, deoarece nu vreau să scriu degeaba, să nu aibă niciun rost. Chiar dacă, într-un fel, scriu mai mult pentru mine acest mic jurnal, pentru a-mi face mie ordine, tot mi-ar plăcea să știu că este acceptată și de către ceilalți. Dar presupun că nu are ce rău să facă. Ha-ha!

Și ca să încep de pe acum cu acest Andreea's Diary, vreau să spun că în ciuda faptului că a fost o săptămână frumoasă, unde nu s-a făcut școală și ne-am putut distra cu toții (bine, cei care încă sunt la liceu și mai în jos de atât). Cum spuneam, chiar dacă am dispus de așa ceva, pentru mine nu prea a fost super tare, deoarece luni, când am fost la școală pentru pregătirea la matematică (da, noi nu am făcut Săptămâna altfel așa cum este în tradiție, ci ne pregătim pentru Bacalaureat), a plouat groaznic și a bătut vântul, așa că Andreea a răcit. Nu că m-ar fi deranjat că am stat în casă de marți și până acum, dar fiind atât de gripată, nu am putut face absolut nimic. Măcar să știu că dacă nu am fost la școală, să nu stau să lâncezesc degeaba în casă. Mi-aș fi dorit să fi făcut niște exerciții sau să citesc la română ceea ce mi-am propus în această săptămână, și anume Moromeții, primul volum. Dar cum am stat în pat precum o fosilă (chiar dacă fosilele adevărate nu stau în pat), m-am uitat numai la seriale și la un film. Și eu care vreau să termin până la sfârșitul vacanței de Paște ambele volume ale lui Marin Preda. 

Dar trecând peste, vreau să vă vorbesc despre ceva foarte fain. Nu știu dacă ați auzit toți, dar am văzut de dimineață la televizor că a apărut o aplicație care se numește Read a Tree, unde trebuie să scanezi o fotografie cu un copac, și vei primi în schimb o carte în format (bineînțeles) digital. Totul este gratuit. Mi se pare foarte tare aplicația! Problema este că trebuie să faceți poza cât mai bine, deoarece o să vă avertizeze într-un mod foarte hazliu, cum că nu este bine făcută. Eu mi-am instalat-o, am încercat-o și mi se pare super tare, dar cum momentan am destule cărți pe care trebuie să le citesc, am zis să o las pentru situații mai de urgență. Pentru mai multe detalii, puteți să vă uitați pe blogul Adelei, de pe Vanilla Moon Books

Și cum vorbeam de filme, ieri am văzut (din nou) Tess of the D'Urbervilles, varianta din 2008, cu Gemma Arterton în rolul principal. Mini-serialul. Nu mai țin minte exact când m-am uitat la el prima dată, dar cu siguranță a fost înainte să citesc cartea, ceea ce s-a întâmplat vara trecută. Cel puțin știu că atunci când m-am uitat la el când am fost mai mică, nu mi-a plăcut în așa măsură cât a fost acum. Poate și pentru că în carte se explică anumite lucruri care acolo nu erau menționate. Dintre toți actorii care au jucat, singurul care mi s-a părut că s-a potrivit cel mai bine cu ceea ce-mi imaginam eu a fost Gemma, în rest, și Alec, dar și Angel, erau total diferiți. De modul cum s-a respectat cartea și ceea ce a apărut în film, a fost OK, dar nimic mai mult. Și iarăși am ajuns la concluzia că e bine ca mai întâi să citești și după să te uiți. I-am dat 4 din 5 stele, pentru că mi-au plăcut nespus de mult peisajele, și m-am simțit oarecum apropiată de film. Poate și pentru că este ecranizarea cărții mele preferate. Oare este un motiv destul de bun pentru care a primit o notă atât de mare? Eu consider că este. Poate, cândva, mă voi uita și la celelalte ecranizări mai vechi. Îmi place să compar filmele între ele, să văd cât de mult a evoluat tehnologia, sau dacă cele de dinainte sunt mai bune. 

Și ca să fac o încheiere, mâine voi pleca la bunici (iupiii!), iar de întors mă voi întoarce de-abia vinerea viitoare. De-abia aștept să ajuns, iar cu această ocazie îmi voi mai lua și din cele câteva cărți pe care le-am lăsat, deoarece, în vară, atunci când voi reuși să-mi cumpăr un alt corp de bibliotecă, vreau să fac acel tur. Sunt atât de entuziasmată pentru el! Și cum am reușit să-mi iau și un telefon mai performant, care face poze mai bune, aș vrea să fotografiez câteva peisaje de pe acolo și să vi le arăt. Consider că sunt lucruri frumoase de văzut. Iar în legătură cu cititul, voi încerca să mă axez doar pe volumele cele două din Moromeții, și când spun că voi încerca, mă refer la faptul că am reușit să-mi descarc pe telefon Hoțul de cărți, deoarece a început să-mi placă din ce în ce mai mult, și sunt nespus de curioasă să văd ce se mai întâmplă și în continuare.  

Cu ocazia ultimei postări de dinainte de Paște, aș vrea să vă urez să aveți parte de Sărbători fericite alături de cei dragi, și să vă aducă iepurașul tot ce vă doriți. Să ne recitim în curând cu bine, și lectură plăcută pentru cărțile viitoare.