duminică, 24 mai 2015

Bookfest 2015: Invitat de onoare Cehia

De fiecare dată când se apropie târgurile de carte sunt foarte entuziasmată pentru ceea ce am pus ochii și-mi doresc să mi le cumpăr. Dar anul acesta, Bookfest-ul a fost mult mai greu de așteptat decât cel din anul precedent. În toamnă nu am reușit să-mi cumpăr al treilea volum din seria Dincolo de moarte de Adina Speteanu, deoarece nu-l mai aveau la stanndul editurii Tritonic, așa că anul acesta am zis să schimb tactica și să fiu acolo printre primii. Și în felul acesta am reușit să-mi conving o prietenă să fie cu mine acolo la primele ore de când se deschisese oficial târgul, fiind convinsă că voi putea să-mi cumpăr acea carte. Dar – din nou – spre ghinionul meu, nu au avut stand în acest an, ceea ce m-a uimit puțin, deoarece, din câte știu, la Bookfest-ul din Timișoara – dacă îmi amintesc bine orașul – au fost. Dar asta este, fiecare editură știe ce face și de ce o face. Am fost foarte tristă și ușor dezamăgită, așa că, în felul acesta am ajuns la concluzia că mi-o voi achiziționa de pe internet. Nu Libris sau Elefant, deoarece pe ambele site-uri stocul a fost epuizat – și este de ceva vreme așa. Ci de pe Librărie.net. Am găsit-o și la reducere, ceea ce este și mai bine; în perioada aceasta nu prea dispun de foarte mulți bani, din cauza aceasta și achizițiile mele de la târg nu sunt foarte numeroase. 

Și cum am spus mai sus, am reușit să-mi conving o prietenă să vină cu mine – sincer, nici nu prea m-am străduit foarte mult să o fac –,a așa că miercuri, în jurul orei zece jumătate, unsprezece, am fost acolo. Bugetul fiind unul restrâns – din cauza cheltuielilor pe care le-am avut cu școala, în acest an –, nu mă așteptam să-mi cumpăr cine știe ce cărți. M-am plimbat, fără a mă îmbulzi, pe la diferite edituri la care doream să ajung, m-am învârtit și m-am răsucit, până am poposit la standul editurii Herg Benet, care, culmea, nici nu se afla într-un loc greu de ajuns. Vă puteți imagina cât de devreme am ajuns, încât multe dintre editurile la care voiam să poposesc încă mai aveau să-și așeze cărți. Și destul de multe. Așa s-a întâmplat și în cazul acestei edituri. Singura persoană care se afla acolo a fost Alexandru Voicescu, care se ocupa cu așezarea cărților pe rafturi. De acolo mi-am dorit foarte mult să-mi iau Ultimul avanpost, al doilea volum, Vânătoarea, deoarece știam că nu voi putea ajunge Sâmbătă, atunci când au lansat-o. M-am gândit să nu-l deranjez în timp ce lucra, plus că nici nu vedeam cartea prin jur, și am presupus că încă nu le scoase din cutie. Dar când ma-m întors, cam după un sfert de oră, tot nu le-am văzut, așa că m-am dus să-l întreb dacă mi-ar putea da cartea, în caz că încă nu a scos-o; eram destul de grăbită. Acolo am avut plăcerea să mă întâlnesc și cu autoarea Cristina Nemerovschi, și am aflat că din păcate le uitaseră la sediu. Și așa nu am reușit să-mi cumpăr cartea, iar astăzi nu mă pot duce să mi-o achiziționez – de oriunde, nu neapărat de la Bookfest –, deoarece nu mai am bani. Nu am putut rezista să nu mi-i cheltuiesc, când sunt înconjurată de atâtea cărți. Dar cum pun mâna pe niște bani de buzunar, o să mi-o cumpăr, deoarece sunt foarte curioasă de modul cum va continua povestea. Plus că am văzut filmarea de la lansare, iar Cristina Nemerovschi spusese că finalul este cu mult mai sadic – nu știu sigur dacă este chiar același cuvând pe care l-a folosit – decât în primul volum.

Editura Trei, așa cum au precizat și pe pagina de Facebook, au avut reduceri foarte mare, așa că am putut să-mi iau două cărți – pe care le așteptam de mult – la doar 35 de lei. Am fost foarte încântată de faptul că banii mei au fost suficienți pentru a putea să mi le cumpăr. Prietena cu care am fost și-a cumpărat și ea o carte – la recomandarea mea, cu toate că nu o citisem. Foarte ciudat, dar a fost singura carte – în afară de cele ale lui Haruki Murakami pe care să nu o fi citit, dar să o recomand altora. 

M-am oprit, de curiozitate, și la Editura Leda, Rao, All și Nemira, doar de la cea dintâi reușind să-mi cumpăr ceva. O cărticică de buzunar, în valoare de 5 lei, și am ieșit de acolo ușor amuzată, deoarece cu toții știți cât de mici sunt cele de buzunar. Iar doamna de la casă mi-a dat o ditamai punga pentru ea; nu cred că a fost mai mult pentru carte, cât pentru a promova editura. Cred. 

Cam asta a fost expediția mea, ca să o pot numi așa, la Bookfest-ul de anul acesta, una destul de scurtă în comparație cu cea de anul precedent, în care și cărțile dar și timpul petrecut printre edituri, a fost mult mai mare. De citit, nu știu când o voi face, deja de ceva timp încerc să nu mă mai ating de nicio carte, deoarece examenele deja s-au apropiat foarte mult, dar îmi este foarte greu să nu o fac.

Mai jos am pus cele câteva cărți pe care mi le-am cumpărat, împreună cu obișnuitele cuvinte adresate fiecărei cărți în parte, dar și imaginea din dreapta. 
  1. Jurnalele lui Stefan: Nesațul al treilea volum al seriei. Există o explicație pentru achiziționarea acestei cărți, și anume faptul că eu, cu toate că nu prea sunt un fan al seriei Jurnalele vampirilor, mereu mi-a plăcut de Stefan, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care m-am uitat la primele sezoane din serial. Actorul îmi este drag, dar și personajul. Pe Damon nu l-am putut suferi niciodată, îmi este foarte antipatic, ca și cel pe care-l joacă. No offence pentru cei care-l plac. Așa că am fost foarte fericită când cei de la revista Bravo, împreună cu Editura Leda, au scos pe piață jurnalele lui. Eu din păcate, la acea vreme nu mi-am putut cumpăra decât primele două volume, pe al treilea nu l-am găsit pe nicăieri. Până Miercuri, când stătea frumos în coșul Editurii Leda. Acum îmi pot cumpăra și celelalte trei volume, cu toate că urăsc coperțile primelor trei, din cauza faptului că sunt tie-in. Nu le sufăr deloc!
  2. Alb ca zăpada, al doilea volum al trilogiei Albă-ca-Zăpada de Salla Simukka. Inițial nu voiam să mi-o cumpăr așa de repede, cu toate că mi-o doream foarte mult, dar cum a costat doar 17 lei, am spus, de ce să nu profit de această ocazie. Cu toate că nu ar trebui să fie mai scumpă de atât, din cauza numărului de pagini destul de mic pe care îl are. Aproape două sute. 
  3. Regatul Luminilor, al treilea volum al trilogiei Grisha de Leigh Bardugo. Cred că mulți dintre cei care mă urmăresc constant știu cât de mult îmi place această trilogie, chit că este YA, și cât de rău îmi pare că s-a terminat. Dintre toate cele trei coperți, aceasta mi se pare cea mai frumoasă, de-abia aștept să o citesc, să mă delectez pentru ultima oară cu lumea autoarei, și sper ca și finalul să fie unul pe măsura întreii trilogii. Și în cazul acestei cărți prețul a fost unul foarte bun, douăzeci și ceva de lei. Nu știu cât de mult voi rezista fără să o citesc, și cred că va fi un hop uriaș pentru mine, dacă voi rezista. Deja îmi este foarte dor de Întunecatul.
  4. Tuturor băieților pe care i-am iubit de Jenny Han. Ei bine, știți că am spus mai sus că prietena mea și-am cumpărat o carte la recomandarea mea, fără ca măcar eu să o fi citit. Ei bine aceasta este, această superbă carte, cu o copertă super cute, este cea pe care mi-a dăruit-o de ziua mea. Am rămas efectiv mască și nu mi-a venit să cred, mai că mai aveam puțin și începeam să plâng, deoarece eu nu am primit niciodată o carte la vreo aniversare. Chit că este cu adolescenți, din toate recenziile pe care le-am citit, numai și numai laude a primit. Plus că ideea chiar mi se pare interesantă, și m-a făcut foarte curioasă în legătură cu personajul, Lara Jean, și de modul cum va reuși să iasă peste aceste situații stânjenitoare în care a fost pusă. Mi se pare mai diferită decât cele YA obișnuite, și de-asta vreau să o citesc. Iar faptul că am primit-o cadou, m-a emoționat foarte mult. Iar cei de la Cartepidemia au făcut un liveshow, de data aceasta pe canalul Adelei de pe Vanilla Moon Books, cu părerile celor cinci booktuberi cu privire la această carte. Eu, în general, nu le pot urmări show-urile, deoarece nu vreau să dau peste vreun spoiler, mai ales cărții de față. Dar dacă voi sunteți curioși, și vă doriți să-l vedeți, îl puteți găsi aici

marți, 12 mai 2015

"Viață dublă la Veneția" de Monica Ramirez


Romanul Viață dublă la Veneția poate fi comandat de pe site-ul editurii Tritonic

DESCRIEREA: Viziuni misterioase cu iz renascentist o atrag pe Kate Martin într-o Veneție cuprinsă de frenezia carnavalului, unde pictorul Patrick Stone pare să-i iasă mereu în cale la momentul potrivit.

Un colier foarte vechi devine paralela dintre viața lui Kate și cea a Caterinei Benedetta, o tânără venețiană a cărei existență s-a transformat într-o dramă veritabilă a secolului șaisprezece. Din umbre pândește însă un personaj fără scrupule, un colecționar de antichități care-și dorește colierul cu orice preț. Patrick și Kate se trezesc angajați într-o luptă pe viață și moarte, vânați cu înverșunare prin labirintul îngust de străzi și canale venețiene. Viitorul devine incert și este foarte posibil ca legătura invizibilă care-i unește de peste cinci sute de ani să fie suficient de puternică pentru a-i salva.

RECENZIA: Scriitoarea Monica Ramirez nu-mi este necunoscută ca nume, ci doar ca prezență în biblioteca mea, până de curând ajungând să poposesc printre cărțile ei. Momentan doar acest roman se regăsește printre ceea ce-am citit, câștigând un concurs în care premiul a fost această carte. Și a fost o reală plăcere să parcurg povestea din spatele coperților, și să-mi dau seama că ceea ce vrea să pară la început acel ceva, nu este același lucru atunci când termini de citit. Eu sunt o fană – și nu prea – a cărților polițiste, a acelor intrigi atât de complicate încât, în loc să mă atragă și mai mult, se întâmplă cu totul altceva. Mă enervez, las cartea deoparte și mă apuc de altceva. Poate nu sunt eu genul de persoană care să-și bată prea mult capul cu enigmele; sau poate, pur și simplu, uneori sunt prea leneșă ca să-mi pun capul la contribuție. Și aceasta este dilema pe care o am, și probabil o voi rezolva doar dacă mă pun serios pe treabă. 

Dar cum nu a fost ceea ce credeam că va fi – să fiu sinceră, asta îți transmită coperta în primă fază –, cum am spus a fost o mare bucurie să o citesc. Poate a fost prea scurtă pentru ceea ce îmi doream eu; parcă totul s-a sfârșit în câteva minute, iar povestea – dubla poveste – mi-a lăsat un oarecare gol că nu a mai continuat cu încă câteva pagini. Și având în vedere că eu nu am vizitat niciodată în  Veneția – de fapt, nu am fost niciodată în Italia, ca să fiu mai la obiect –, dar și faptul că acțiunea s-a petrecut într-un oraș pe care nu l-am mai întâlnit niciodată în cărți, entuziasmul cu care am parcurs-o, a fost și mai intensificat.  Și pe lângă acest lucru, am reușit să descopăr și o altă față a orașului plutitor – ca să zic așa –, pe lângă ceea ce eram obișnuită să aud. Părți întunecate, să-mi imaginez o Veneție în ceață, ca un oraș fantomă, într-atât de mult încât să mă facă să-mi doresc să fiu părtașă la acțiune. Un oraș al iubirii transformat într-o insulă” de disperare și teroare. Și când sun acel oraș al iubirii, mă refer la faptul că, după părerea mea, pentru mine este mai mult este sinonim cu Veneția, decât cu Parisul. Chiar dacă nu am vizitat nici unul dintre aceste două orașe, doar faptul că te gândești la măștile acelea de-a dreptul magnifice – care aduc secrete și necunoscut pentru cei care nu știu cine se află în spatele lor –, costume de carnaval în toate culorile și peruci pudrate; pur și simplu toată acea masă de oameni care flirtează și îți aruncă magie prin fețele care-ți dau doar un singur indiciu – ochii. Asta înseamnă, pentru mine, orașul iubirii.

Dar lăsând această parte în urmă, ideea cărții mi-a adus ușor aminte – și doar se aseamănă din simplul motiv că ar fi cam singura imagine care s-ar potrivi cu cele din Viață dublă la Veneția – de fragmentele din trecut pe care și le aduceau aminte Stefan și Damon din Jurnalele vampirilor. De ei în urmă cu sute de ani, îmbrăcați pentru acea perioadă, și de cei care se aflau în prezent. Aceeași, dar totuși, alții. Doar că în cazul poveștii lui Kate, totul a fost o cu totul altă treabă. Să nu vă gândiți că v-ați putea orienta cu ajutorul acelei serii, pentru a vă da seama despre ce este vorba aici; veți fi total amețiți după ce veți citi cartea.

Pe lângă ideea principală, ceea ce am apreciat foarte mult a fost modul cum se închegau părțile din trecut – în care apăreau personajele părtașe cam la aceleași acțiuni –, cu cele din prezent. A fost cam și cum încercai să observi – și aici o să dau doar un exemplu, ca să vă fac să înțelegeți ce vreau să spun – aceeași bătălie, doar că în timpuri diferite, și să descoperi modul cum se lupta fiecare. Ca o evoluție. Și în privința armelor, dar și a tacticilor, a modului cum își foloseau corpul. Au fost foarte interesante aceste părți. Consider că încercând să suprapui două perioade de timp, în care se întâmplă mai mult decât niște scene romantice, este foarte dificil. Și se simte experiența scriitorului în acest aspect, iar eu mă simt fericită că nu am dat peste ceva care să mă facă să fiu mai mult confuză, decât intrigată.

Ca personaje, în cazul de față, în afara de Louise pe care am antipatizat-o din prima clipă în care am „dat” peste ea în carte, nu a existat nimeni pe care să-l fi plăcut în mod special. Toți au fost unde au trebuit să se afle, nimeni în plus, doar ca să fie personaj de umplutură, toate lumea și-a făcut treaba așa cum a trebuit. Mai pe scurt, fiecare și-a văzut de drum. Având în vedere că și cartea nu a fost foarte lungă – a avut două sute și ceva de pagini –, de-abia ai apucat să te acomodezi bine cu personajele, și a venit finalul; nu ai apucat să pui ochii pe cineva foarte bine, încât să spui: “frate, ce caută ăsta aici?” Așa că, excluzând-o pe Louise, care doar caracterul ei insuportabil a făcut-o să nu fie agreată, Kate – de unde a pornit mascarada – a fost chiar bună, în comparație cu alte personaje din cărțile pe care le-am citit. Să nu înțelegeți altceva prin bună, deoarece eu m-am referit decât la faptul că a făcut cu brio față la încercări, fără a părea falsă. Ți-a dat impresia că s-ar simți în largul ei, corpul făcând mișcările robotizat, fără să-și dea seama, cu toate că ea a fost terifiată de scenele la care a trebuit să asiste. 

Fiind prima experiență cu această autoare, pot spune că nu va fi nici ultima. Cartea te-a vrăjit de-a dreptul; dacă nu ar fi avut un astfel de final, dacă s-ar fi terminat mai tragic, probabil că tot aș fi rămas cu un zâmbet vizibil pe față, pentru ceea ce-am citit. Pentru că m-a bucurat, și m-a făcut să-mi doresc să pun mâna cât mai repede și pe alte cărți scrise de aceasta. Așa că, după mine, merită să-i acordați o șansă, și dacă tot i-ați oferit-o, eu vă garantez că nu o să regretați. 

vineri, 8 mai 2015

Subiectul discuției: Seriile pe care mi le doresc

Da, știu foarte bine că am spus că nu voi mai face și postarea despre seriile pe care le citesc momentan și despre cele pe care mi le doresc, dar cum Sara, ce administrează blogul Resfeber, m-a rugat să o fac, totuși, și pe aceea cu dorința mea de-a citi anumite serii, am zis că dacă și-a expus curiozitatea, să nu o las în aer. Dacă la seriile terminate și la cele întrerupte am spus câteva propoziții (la unele, mai multe), de data aceasta mă voi rezuma doar la a pune descrierea primului volum din serie, pentru a vă face și pe voi curioși. Cu toate că majoritatea, probabil, deja le-ați citit. Și, în caz că este așa, mi-ar plăcea să vă știu părerea în câteva cuvinte; unele în plus, nu strică niciodată. 

Cu timpul voi adăuga alte serii şi le voi şterge pe cele pe care le-am început, într-un final.
1. Seria "Alina Marinescu" de Monica Ramirez

* * *
Trilogia: Frăția templierilor de Robyn Young
Descrierea din Anima Templi: În ajunul ultimei Cruciade, un tânăr cavaler, animat de vitejie și apărat de credință, trebuie să păstreze secretul care poate schimba pentru totdeauna cursul istoriei. 
Când Will Campbell se alătură celei mai puternice organizații din Europa, Ordinul Cavalerilor Templieri, pășește în universul intrigilor și al pericolului. Sarcina sa este să recupereze un text eretic, furat din pivnițele Ordinului. Dar ceea ce Will nu știe este că manuscrisul ascunde planurile unui grup secret din Cadrul Ordinului, cunoscut drept Anima Templi  Sufletul Templului.
Cel care stăpânește codexul va controla destinul templierilor. Și toți cei din jurul lui Will sunt gata să ucidă pentru putere.

Seria: Eragon de Christopher Paolini
Descrierea din Eragon: Atunci când Eragon, băiatul unui fermier sărac, descoperă în pădure o piatră albastră, minunat șlefuită, bucuria lui nu cunoaște margini. Tot ce poate crede este că va reuși să cumpere toată iarna de mâncare pentru familia lui. Nu se știe însă că astfel a chemat din adâncuri neștiute un dragon și că a devenit moștenitorul unui destin misterios. În curând el va fi prins într-o aventură de nici nu și-ar fi putut-o imagina cu doar câteva zile în urmă. Dușmani fără de număr îi pornesc pe urme în timp ce singurele lui ajutoare sunt o sabie veche și sfaturile unui povestitor bătrân. Iar lumea pe care trebuie să o înfrunte este una a magiei și a puterilor nebănuite.

Seria: Harry Potter de J.K. Rowling
Descrierea din Harry Potter și Piatra filozofală: Harry Potter este un băiat normal ce locuieşte împreună cu familia vărului său, Dudley Dursley. În ziua aniversării sale de 11 ani, băieţelul la prima vedere normal, chinuit de familia Dursley, descoperă că aparţine unei lumi magice. Într-o lume în care există vrăjitori şi vrăjitoare, mături zburătoare şi baghete magice, el esteBăiatul care a supravieţuit.

Trilogia Secolului de Kenn Follett
Descrierea din Căderea uriașilor: Această epopee de calibru - marcată de dragoste, ură, război și revoluții - urmărește viețile câtorva familii prin tulburările și drama Primului Război Mondial, a revoluției bolșevice și a luptei femeilor pentru dreptul de vot. În Anglia anului 1911, în timpul domniei regelui George al V-lea, iubirea și dușmănia leagă două familii cât se poate de diferite: familia Williams, simpli mineri galezi, și familia Fitzherbert, proprietarii aristocrați ai unei mine de cărbune. Lady Maud Fitzherbert se îndrăgostește de prietenul fratelui său, Walter von Ulrich, diplomat și atașat militar la ambasada germană de la Londra. Destinul lor aparente potrivnic se împletește cu cel al unui consilier ambițios al președintelui american Woodrow Wilson și cu cel al fraților ruși orfani Lev și Girgori Peshkov, ale căror planuri de a emigra în America sunt date peste cap de izbucnirea războiului, de recrutare și de revoluția bolșevică. Dând dovadă de o complexitate fascinantă Căderea uriașilor izbucnește să facă o trecere fără cusur de la Washington la Sankt Petersburg, de la Londra la Berlin, de la murdăria și primejdia minelor de cărbune la candelabrele strălucitoare ale palatelor, de pe culoarele puterii în dormitoarele celor puternici.

Trilogia: Jocurile foamei de Suzanne Collins
Descrierea din Jocurile foamei: Ai putea supraviețui în sălbăticie, de unul singur, când toți cei din jur fac tot ce pot ca să nu apuci dimineața următoare?
Într-un viitor postapocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odată ca America de Nord, se întinde națiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douăsprezece districte conduse cu o mână de fier, în fiecare an este organizat un concurs sadic și sângeros – Jocurile Foamei. Douăzeci și patru de adolescenți sunt răpiți de lângă familiile lor și aruncați în lupta pe viață și pe moarte, televizată în direct și urmărită cu frenezie. Doar unul dintre ei se va întoarce acasă faimos, bogat și... viu. Cine va câștiga cursa nebună pentru supraviețuire?

Trilogia: Stăpânul inelelor de J.R.R. Tolkien
Descrierea din Frăția inelului: Stăpânul inelelor, continuă povestea începută de autor în cartea sa Hobbitul. Sauron, seniorul Întunecimii, a reușit să adune toate inelele puterii, dorința lui fiind aceea de a stăpâni peste întregul Pământ de Mijloc. Dar pentru a-și îndeplini visul îi lipsește un inel special. Aici va începe odiseea tânărului hobbit Frodo, căruia i se încredințează această misiune ciudată, el nu trebuie să găsească, ci să ascundă o comoară. Să ascundă inelul. Frodo trebuie să pornească la drum din îndrăgitul său Comitat până în întunecatul Mordor, ca să distrugă teribilul Inel și să-i zădărnicească Planurile lui Sauron. O sarcină uriașă pentru un hobbit atât de mic, dar Frodo nu va porni singur la drum. Reprezentanții celor mai importante seminții vor fi alături de el. 

Trilogia: Labirintul de James Dashner
Descrierea din Evadarea:  Când Thomas se trezește într-un loc necunoscut, nu-și amintește decât cum îl cheamă. Mintea îi este ca o foaie. În jurul lui se află mai mulți băieți, care îi urează bun-venit în Poiană - un loc înconjurat de ziduri de piatră. La fel ca Thomas, Poienarii nu au nici o idee despre felul în care au ajuns acolo și nici din ce motiv. Tot ceea ce știu este că, în fiecare dimineață, porțile de piatră către labirintul care îi înconjoară se deschid și că în fiecare seară se închid la loc. Și, la fiecare treizeci de cile, un nou băiat apare acolo, adus de lift.
Așadar, Thomas era așteptat. Cu totul neașteptat, a doua zi este trimisă acolo și o fată - prima fată din grup. Și mai surprinzător decât sosirea ei este mesajul pe care îl aduce. Thomas ar putea fi mai important decât ar fi crezut vreodată. Numai de-ar putea să scoată la iveală secretele întunecate îngropate înăuntrul minții sale. 

Seria: The Tudor court de Philipa Gregory
Menționare: Cu această serie sunt puțin în dubii, deoarece, cu toate că pe Goodreads se menționează faptul că este așa, eu sunt puțin amețită de acest lucru. Al doilea și al treilea volum - cele care au fost publicate și la noi, din câte știu, și anume Surorile Boleyn și Moșternirea Boleyn - îmi dau impresia că ar fi singurele ce au legătură între ele. După nume; și totuși, parcă o altfel de legătură. Restul, îmi dau de înțeles că ar fi separate, ceea ce mă face să mă gândesc la un lucru: Henric al VIII-lea a avut, în cursul vieții lui, șase soții, ceea ce dovedește și numărul de volume. Fiecare destinat uneia; m-am uitat la serialul Dinastia Tudorilor, în care cele șase actrițe care le-au jucat pe soțiile lui, se asemănau cât de cât cu acestea din imagini. Dar și, oarecum, din descrierile pe care le-am citit. Ceea ce îmi dă de înțeles că, ori în ele este vorba despre viața fiecăreia - înainte de-a se căsătorii cu Henric, dar și în timpul acesteia, și poate și după, și aici mă refer la cele care au supraviețuit -, sau doar în timpul domniei. Dar cum titlurile celor două volume (al doilea și al treilea) nu prea se pupă, deoarece nu-mi amintesc ca Jane Saymour să fi avut vreo legătură cu familia Boleyn, nu știu dacă este așa cum cred. Nu știu ce să mai înțeleg, dar cert este că vreau să le citesc pe toate deoarece, cu toate că Henric al VIII-lea a fost o desfrânat notoriu, viața lui a fost una palpitantă; poate chiar cea mai palpitantă dintre ale celorlalți regi din istoria Angliei. Și cum mi s-a părut unul dintre cei mai interesanți regi, mi-ar plăcea să am câte o carte despre fiecare soție a lui. Sau măcar să le citesc, cumva.

Trilogia: Abația de Dan Doboș
Descrierea din Abaţia: Amatorii de lectură pretenţioşi şi, mai ales, pasionaţii ciclurilor DUNE sau FUNDAŢIA au în mână cartea pe care o aşteaptă de multă vreme. Veţi reîntâlni civilizaţii tehnologice avansate conduse de ierarhii retrograde, trădând implacabila perpetuare în viitor a tarelor personalităţii umane, guvernările sub semnul declinului sau al efemerului şi eroul ca salvator de circumstanţă, îmbinarea profeţiilor sau a textelor apocrife cu derularea nemiloasă şi diferită a realităţii. Veţi pătrunde într-un viitor măiestrit conturat, cu fundal medieval şi iz de saga, unde existenţa individului este sacrificată intereselor de grup sau se subscrie într-un mod straniu destinelor cosmice. Veţi deveni părtaşi ai intrigilor de culise sau martori ai luptelor făţişe, ca părţi integrante ale dorinţei de supremaţie a diferitelor organizări dinastice sau rebele, călăuzite de diferite comandamente sociale şi organizate sub diverse precepte religioase.
Scrisă dezinvolt, cu acurateţe a detaliului şi, indeosebi, cu un dinamism epic ce o recomandă cu siguranţa transpunerii cinematografice, provocarea de faţă aşteaptă să ai curajul să-i răspunzi.

Menţionare: Această trilogie dispune acum şi de o bandă desenată foarte frumos realizată, iar pentru cei interesaţi de acest lucru, pot vizita site-ul: Abaţia BD. Enjoy it! 

Seria: Odiseea spațială de Arthur C. Clarke
Descrierea din 2001: Odiseea spațială: Când un monolit negru este descoperit sub suprafaţa Lunii, devine evident că a fost îngropat intenţionat de către o inteligenţă extraterestră. Curând oamenii de ştiinţă îi identifică punctul de origine, planeta Jupiter, iar o echipă de cercetători este trimisă în expediţie pentru a o cerceta. Cercetătotul David Bowman descoperă greşeli în sistemul de comunicaţii al navei expediţiei şi află mai multe decât şi-ar fi dorit să ştie.


miercuri, 6 mai 2015

Andreea's new books - #8

Data achiziționării: 02.03.2015
Câteva cuvinte: Din câte se poate observa din data de mai sus, pentru cei care au avut un eveniment în acea zi, aka Simularea la Limba și literatura româna, această carte a fost achiziționată pe acea dată. Mi-am dorit să fac acest lucru atunci, deoarece îmi amintesc că anul trecut am făcut același lucru în acea zi; doar că a fost vorba de altă carte. Și anume de Ultimul avanpost de Lavinia Călina (recenzia). În acea zi nu-mi doream neapărat să-mi cumpăr ceva, ci voiam pur și simplu să mă plimb undeva unde să mă pot relaxa. Fusese prima mea simulare și eram destul de obosită, ca să zic așa. Și alt mod mai bun de a mă face să mă simt ai bine, a fost, bineînțeles, Cărturești. O cumpărasem în primă fază deoarece îmi plăcea foarte mult coperta, plus că se încadra foarte bine în banii pe care îi aveam atunci la mine. Trecând peste, anul acesta chiar am vrut să-mi cumpăr o carte după simulare, doar la română; motivul este foarte evident pentru toți. Mi-ar plăcea să devină o tradiție pentru mine, ca un fel de hop pe care l-am trecut, iar acum îmi primesc răsplata. Probabil că în afară de ziua în care voi da adevăratul Bacalaureat, și mă voi duce la sfârșitul primei probe scrise să-mi cumpăr o carte, cred că tradiția va lua sfârșit. Mi-ar plăcea să o continui așa și la facultate, și sper foarte mult să intru, dar probabil că o voi face doar după ce voi termina cu toate examenele din sesiune. Dar, uite, cum Andreea deja visează mult prea departe! 

Trecând peste, voiam foarte mult să am această carte, deoarece acum ceva vreme văzusem prin intermediul unui băiat de pe Facebook, trailer-ul filmului care s-a făcut după aceasă carte. Pentru cei interesați, îl puteți viziona aici. Și mi-a plăcut nespus de mult! Nici nu vă puteți imagina cât de fericită am fost să o găsesc la Cărturești! Și, din nou, s-a încadrat în bani. De-abia aștept să o citesc, și la cât de entuziasmată sunt în legătură cu această carte, probabil că o va lua cu mult înaintea altora pe care le am deja în bibliotecă de ceva timp.

Data achiziționării: 20.03.2015
Câteva cuvinte: Inițial, nu voiam să mi le cumpăr atât de repede, deoarece aveam și așa destule cărți care trebuiau să aștepte ca să fie citite, dar cum Simona Stoica m-a întrebat dacă aș vrea să mi le ofere, spre recenzare, ca o promovare, m-am gândit că nu ar fi vreo problemă. Și am spus că este o oportunitate destul de mare; plus că, în ciuda faptului că nu voiam să mi le achiziționez atât de repede, eram, de când au fost publicate la Editura Herg Benet, de aceste cărți. Coperțile sunt de-a dreptul superbe! Primul volum, intitulat Provocarea, a fost împărțit în două, aceasta fiind dorința editurii, din câte mi-a spus Simona. Cum mi-au fost dăruite spre sfârșitul lunii martie, le-am lăsat pe celelalte la o parte, și m-am apucat de acestea. 

Primul volum mi-a plăcut, cu toate că a fost ceva care m-a sâcâit groaznic, cartea a fost ok. Nu a fost abundent, în privința acțiunii pe care mi-o doream, dar al doilea volum din Provocarea, mi-a plăcut mult mai mult, și din această privință. Recenziile celor două cărți: Provocarea I și Provocarea II. Aștept al doilea volum cu mare nerăbdare, și din câte am aflat, se va numi Capcana. 
                                    
Data achiziționării: 06.05.2015
Câteva cuvinte: Am auzit de Monica Ramirez prin intermediul editurii Tritonic, dar până acum câteva luni, nu prea m-am încumetat să fiu mai curioasă de ceea ce scrie. Până am dat peste seria Alina Marinescu, tot așa, cu ajutorul cuiva, deoarece spunea că i-au plăcut foarte mult cărțile. Până să apuc să le citesc pe acestea, prin intermediul unui concurs, Ghanda, de pe blogul Jurnalul unei cititoare, împreună cu autoarea, au pus la dispoziție un volum dintr-o altă carte scrisă de aceasta, și anume Viață dublă la Veneția. M-am gândit că această ocazie este una bine-venită, ca să-mi încerc norocul, și se pare că acesta a fost de partea mea, așa că am reușit să câștig acest minunat roman, pe care de-abia aștept să-l citesc. Nu știu despre ce este vorba în el - nici nu m-am interesat, deoarece vreau să fie o surpriză pentru mine -, așa că sunt nespus de curioasă să văd despre ce este vorba. Dar din titlu, presimt că va fi foarte interesant. 

Și cum astăzi mi-a ajuns cărticica câștigată la concurs, și cum s-au adunat cele patru cărți - minimul pentru a face o postare de genul -, plus faptul că nu mai postasem de mult, ca să vedeți ce mi-am mai luat nou, am zis că ar fi cazul să o fac acum. 




sâmbătă, 2 mai 2015

Subiectul discuției: Seriile întrerupte

Inițial, mă gândisem să fac postări și despre seriile pe care le citesc momentan, și pe cele pe care mi le doresc, dar am zis că ar fi cam inutil, așa că am ajuns la concluzia că ar fi mai bine să le fac doar pe acestea două. Cea cu seriile terminate și aceasta. Ar avea o logică mult mai bună, după mine. Oricum toate vor ajunge într-una dintre aceste două categorii; acum depinzând de modul cum vor evolua lucrurile în cărțile respective. Așa că, cu părere de rău pentru unii, postarea de astăzi va pune la zid, pentru mine, anumite serii care m-au dezamăgit într-atât de mult, încât nu am mai putut suporta să le continui. Dar ca să nu fiu chiar atât de rea, să afirm că nu mi-a convenit mai nimic în ele, unele dintre acestea fuseseră drăguțe, doar că entuziasmul pe care l-am avut la început pentru ele, cu timpul, s-a diminuat considerabil, într-atât încât să nu mai vreau să le citesc. Poate și pentru că multe sunt cu adolescenți, iar dorința nu prea mai există. 
* * *
Seria: Cronicile Casterilor de Kami Garcia și Margaret Stohl
Părerea: Am citit primul volum din această serie - A 16-a Lună - acum trei ani și ceva, dacă nu mă înșel. Oricum, acum o perioadă destul de lungă, și pot spune că mi-a plăcut, într-o oarecare măsură, și spun acest lucru deoarece existaseră pe acolo niște scene care mă enervaseră destul de mult. Dar nu îndeajuns de deranjante, încât să nu-mi doresc să mai continui să citesc și celelalte cărți. Am verificat nota pe care i-am dat-o, și a fost de 3 din 5 stele pe Goodreads. La momentul respectiv mi se păruse că ideea celor două autoare era una inedită, iar personajul principal - căruia nu-i mai știu numele - îmi devenise simpatic. Era o idee atât de genială, încât atunci când auzisem că se va face un film, am fost nespus de fericită că s-au gândit să ecranizeze o astfel de carte. Dar, din păcate, ecranizarea a fost o reală dezamăgire, și pot spune că am fost destul de ușurată că nu m-am dus să-l văd la cinema, să-mi irosesc niște bani, ci am așteptat până a apărut pe internet. Cred că este destul de greu să descriu ce am simțit în acel moment, când, după ce trecuseră aproximativ zece, cincisprezece minute din film, rămasem perplexă cât de prost putea fi. De la personajele principale, care erau totalmente diferite și nu-mi plăceau deloc, și până la modul cum a fost filmat tot. De o foarte proastă calitate. Îmi fusese puțin milă de actorii pe care-i cunoșteam, și nu meritau absolut deloc să apară în acel eșec cinematografic. Nici nu este de mirare că nu au mai continuat cu celelalte cărți din serie. Pot spune că pentru mine a fost - și încă este - cel mai prost film pe care l-am văzut. Dar motivul pentru care nu am mai continuat seria nu a fost acesta - ar fi fost o stupizenie să mă fi oprit din citit din cauza unui film -, ci pentru că acum câteva luni m-am gândit să mai trec cu ochii peste unele cărți din bibliotecă, iar printre cele care m-au făcut să mă întreb ce am văzut atât de super la ele, s-a aflat și aceasta. Nu m-a mai atras atât de mult, poate pentru că era cu adolescenți, iar eu am crescut și nu prea mă mai atrag astfel de cărți. Cert este că, am dat-o bibliotecii - împreună cu alte câteva -, iar dacă Editura Rao va continua cu seria, eu nu o voi mai citi. 

Seria: Maximum Ride de James Patterson
Părerea: Dintre toate seriile care vor apărea aici, Maximum Ride a fost cea mai interesantă, din punct de vedere al imaginației autorului. Existența unor copii păsări, a tuturor întâmplărilor prin care au trecut, mi s-a părut a fi una dintre cele mai frumoase experiențe pe care le-am avut citind cărți cu adolescenți. Am reușit să citesc doar primele două volume, și din câte știu - sper să nu greșesc -, la noi au fost publicate doar trei dintre cele existente. Motivul pentru care nu am putut-o continua, a unui inconvenient peste care nu am putut trece absolut deloc, a fost stilul autorului. Chiar dacă era pentru tineri, fără cine știe ce descrieri, cu acțiune alertă, dar modul cum povestea totul, m-a enervat extraordinar de tare. Consider că, dacă vrei să abordezi stilul lui, nu-ți trebuie cine știe ce cărți citite, deoarece o face destul de mediocru. Cu toate că am fost la început cu hobby-ul pe care mi l-am ales, atunci când m-am apucat să le citesc, și nefiind învățată cu multe povestiri, tot simțeam nevoia de o și mai multă descriere. M-a dezamăgit foarte tare acest lucru, deoarece a fost un chin pentru mine să le parcurg, cu toate că o făceam destul de repede din cauza acestor lipsuri. În schimb, mi-ar plăcea să-i citesc benzile desenate, deoarece am observat că a realizat și astfel de cărți, unde acolo nu-ți trebuie descriere, din cauza imaginilor. Sper să mi le pot achiziționat în vreun fel. 

Seria: Vrăjitori & Vrăjitoare de James Patterson
Părerea: Și că tot sunt la James Patterson, m-am gândit să nu mai vorbesc separat despre următoarea serie, deoarece am început doar o singură carte, din Vrăjitori & Vrăjitoare, și din cauza prostiei subiectul, a faptului că m-a plictisit groaznic, încât nici nu am putut-o compara cu prima serie citită, am întrerupt-o după vreo câteva pagini. De fapt, cred că ajunsesem la jumătate cu ea. Crezusem că autorul nu va folosi același stil prin toate cărțile scrise de el, așa că m-am gândit să o încep, dar, din fericire, am împreumutat-o de la bibliotecă, înainte de perioada în care nu mai dădusem pe acolo. Pot spune că nu a fost chiar același stil, dar pe aproape, tot mediocru. A fost una dintre cele mai proaste cărți pe care le-am citit în viața mea, încât nu mă pot exprima în cuvinte cât de tare m-a dezamăgit. Îmi pare rău pentru acest autor, dar nu-i voi mai citi niciodată din cărțile pe care le va publica în viitor.

Trilogia: Nu plânge sub clar de lună de Heather Davis
Părerea: Să fiu sinceră, primul volum îmi plăcuse, cât de cât, să zicem, iar modul cum se terminase, mă făcuse destul de curioasă încât să-i acord o șansă și celui de-al doilea. Dar după ce l-am citit și pe următorul, după ce am stat câteva minute ca să rumeg motivul autoarei de-a împărți aceste două volume, mi-am dat seama că nu-și merită faima de care dobândea. Spun, pentru că, în America, este destul de cunoscută ca scriitoare. Al doilea volum, a fost extraordinar de prost, și după faptul că nu a avut aproape deloc acțiune, fiind publicat fără rost, și aici mă refer, separat, m-a făcut să-mi dau seama că această seria chiar nu merită. Iar coperțile, ei bine, nu știu cum au fost alese, dar dacă prima și a doua au fost drăguțe, ultima este de tot râsul. Mi se pare hidoasă, ca și cum a fost făcută de un puști care de-abia a învățat să folosească photoshop-ul. Până și eu, care de-abia mă descurc cu programul, aș fi fost în stare să o creez, poate mai bună. 

* * *
Îmi doresc să nu apară prea curând, pe aici, vreo altă serie abandonată. Urăsc când trebuie să renunț la câte una, din cauza ideilor penibile sau a stilului autorului.