vineri, 27 februarie 2015

Andreea's new books - #7

Acum ceva timp hotărâsem să nu mai fac astfel de postări, doar la Gaudeamus sau Bookfest, iar cele pe care mi le cumpăram din când în când, ziceam să le strecor printre celelalte postări. Dar parcă tot nu mergea, deoarece acesta este un blog despre cărți, și ar fi fost o lipsă destul de mare dacă nu mai făceam astfel de postări. Așa că am zis că vi le voi arăta numai când se vor adăuga mai multe cărți, să zicem, cel puțin patru. Iar la fiecare carte m-am gândit că voi spune data în care am achiziționat-o. Voiam să fac această postare după ce voi mai cumpăra cel puțin o carte, dar cum nu am mai postat de o săptămână și ceva, nu voiam ca numărul zilelor să se mărească în continuare. Plus că nu aveam nicio idee despre ce să mai scriu, iar în momentul de față, timp nu prea am. Iar această postare a fost făcut acum ceva timp.


Data achiziționării: 11.12.2014
Câteva cuvinte: Am văzut filmul acum câțiva ani și mi-a plăcut foarte mult. Mi se pare că Oscar Wilde a avut o idee destul de interzisă pentru perioada în care a trăit acesta, îndrăzneață dar plină de succes. Prin această carte am ajuns la concluzia că nu trebuie să trăiești în perioada în care fantasticul trebuie să fie un model de inspirație, iar Oscar Wilde privind în secolul XIX-XX, este un exemplu foarte bun, printre alți câțiva scriitori de fantastic. Cu toate că m-am gândit să-mi cumpăr, cândva, această carte, tot am spus că o voi face, dar am lăsat-o baltă de multe ori. Motivul? Nu-l știu și nu l-am știut niciodată. Până în ziua când a apărut la Ziarul libertatea, în colecția "Clasici moderni", și am spus că ar fi bine să o cumpăr. Prețul a fost unul foarte bun, de 14 lei, ținând cont că în librării este mult mai scumpă. Nu știu când o voi citi, dar cel puțin este bine că o am în bibliotecă. 

Data achiziționării: 23.01.2015
Câteva cuvinte: Voiam de foarte multă vreme să citesc ceva de Murakami, dar până acum nu m-am încumetat să-mi pun în bibliotecă și ceva de el deoarece mi se părea că ar fi un autor destul de complex, ceea ce asta apreciez eu foarte mult la ceea ce citesc. Dacă mi-aș fi cumpărat ceva scris de acesta, probabil că m-ar fi bântuit faptul că-i am o operă în casă, iar eu nu am citit-o încă. Mai ales când am atâtea cărți cumpărate (de multă vreme) care încă nu au fost citite. Dar mi l-am cumpărat totuși, în ziua aceea nu m-am simțit destul de bine așa că m-am dus în Cărturești ca să mă relaxez, și cum am văzut cartea am decis să o iau. Frumos, îmi cumpăr ceva ce chiar vreau să citesc neapărat, când nu prea am timp să fac multe. Fie ce-o fi acum. 



Data achiziționării: 05.02.2015
Câteva cuvinte: Inițial, voiam să mai aștept ceva timp până să-mi cumpăr această carte, dar am văzut-o acum câteva săptămâni în Auchan la un preț foarte bun, și am spus că altă șansă nu cred că voi mai avea prea curând. Am lăsat din mână o carte despre Hitler (chiar dacă este un subiect deloc plăcut, acest om, în ciudat răutăților pe care le-a înfăptuit de-a lungul anilor săi, tot nu m-a făcut să-mi scadă acel interes ciudat pentru el și pentru tot ce ține de nazism). De ceva timp tot caut să cupăr cărți Non-fiction, în care se povestesc viețile oamenilor, deoarece mi se par foarte interesante. Iar aceasta are un subiect care m-a făcut foarte curioasă. De citit, nu o voi începe foarte curând, deoarece de luni intru în simulări, plus că trebuie să termin Furtună pe Windhaven, și apoi să-i fac o recenzie destul de lunguță; îmi place foarte, foarte mult cartea! Trecând peste și revenind la aceasta, am aflat că s-a făcut și un film după aceasta, care v-a avea premiera anul acesta. Sunt tare nerăbdătoare să-l văd, dar nu o voi face decât după ce voi termina cartea. Mi-am învățat lecția din alte cazuri: am văzut încâi filmul, dar acolo nu veam cărțile cumpărate, ecranizarea nu prea mi-a plăcut, așa că mi-a tăiat tot elanul din a da o șansă măcar cărților. Oricum, pe aceasta cu siguranță o voi citi, doar că dacă aș vedea întâi filmul, și să presupun că nu mi-a plăcea, sunt ferm convinsă că romanul ar sta mult și bine pe raft, până să-mi vină cheful. Revenind puțin la ecranizare, aveți aici trailer-ul, în caz că doriți să vă faceți o idee despre carte. Lucrul care m-a făcut și mai entuziasmată în legătură cu acest film, este că a fost regizat de Angelina Jolie. Ceva nou pentru mine, având în vedere că nu am mai văzut până acum vreun film regizat de aceasta. 

Cele trei cărți, ca să am dovada că într-adevăr le-am cumpărat.

duminică, 15 februarie 2015

Becoming Jane (2007) | film

Descrierea: Jane Austen crede in iubire. Părinții ei își doresc ca ea să se căsătorească pentru bani, iar în Anglia anului 1795 acesta reprezintă un lucru cât se poate de firesc pentru o tânără. Însă când tânăra de 20 de ani îl întâlnește pe chipeșul tânăr irlandez, Tom Lefroy, inteligența și aroganța acestuia îi stârnesc curiozitatea lui Jane și lumea ei se întoarce pe dos. Își permite Jane să refuze oferta nepotului lui Lady Gresham, să sfideze autoritatea părinților și să se împotrivească convențiilor sociale? În Becoming Jane, o tânără doamnă din primul eșalon al eminențelor din literatură riscă o poveste de dragoste ce avea să îi modeleze viața și opera. 

Recenzia: Având în vedere că de astăzi în două săptămâni voi avea simulările vieții - nu le consider inutile, bineînțeles, deoarece mă ajută să văd cât de mult am crescut față de cele de anul trecut, dar, nah, este necesar pentru mine să-mi arăt frustrările -, ar fi trebuit să mă fi axact puțin mai mult pe ele, în loc să vizionez filme. Dar având în vedere că în aceste două săptămâni s-a nimerit să am practica, nu mai sunt atacată cu săgeți în care sunt înfipte nu știu câte teme, va fi mai lejer pentru mine să mă axez doar pe cele trei materii. Sper, deoarece îmi doresc că nu fiu atrasă de alți factori externi, dar cum sunt o fire foarte ușor de distras, sunt cam sceptică în această privință. Și oricum, ce-aș mai putea învăța în două săptămâni, decât să repet, având în vedere am terminat toată materia de a doisprezecea la matematică. Trecând peste, deoarece văd că am umplut destul spațiu ce nu are legătură cu acest film, voi trece la subiectul acestei ecranizări, și voi încerca în același timp să iau totul cronologic. Vreau să-mi expun părerea în legătură cu tot ceea ce m-a uimit, sau nu, aici. Și sunt destul de multe de spus, așa că dacă nu am reușit să vă plictisesc până în acest punct, îmi doresc să merg pe același drum și să nu o fac până la finalul recenziei.

Ca să o iau cu un început - începutul începutului, mai cu exactitate -, aș vrea să vorbesc despre Jane Austen, personajul principal, dar nu despre ceea ce a reușit să facă în film. Ci puțin despre adevărata personalitate din literatura clasică. Despre acea femeie care, în opinia mea umilă, a trecut prin multe hopuri pe care le-a sărit cu un curaj specific scriitorilor însetați și flămânzi după dreptate, și recunoaștere reală a talentului pe care-l dobândesc. Având în vedere că este o scriitoare cunoscută în întreaga lume - refuz să cred cu vehemență că există cititori care nu au auzit ce-l puțin o singură dată de pe buzele altora de Mândire și prejudecată, cartea care a făcut-o atât de cunoscută -, pentru mine, totuși, este o ușoară enigmă. Chiar dacă am vorbit cu câteva cuvinte mai sus despre cartea ei de debut - dacă nu mă înșel -, nu am reușit să citesc nimic scris de ea, dar poate reușesc să compensez această gaură cu ecranizările făcute de pe urma romanelor ei. Și mai exact: Rațiune și simțire și Mândrie și prejudecată, singurele pe care le-am văzut. Dacă or mai fi și altele, nu știu. Chiar dacă amândouă filmele mi-au plăcut foarte mult, cel dintâi - spre uimirea probabilă, a unora - m-a atras într-o măsură mult mai mare. Și ironia sorții, în ciudat faptului că nu am citit Mândrie și prejudecată, în biblioteca familiei - nu a mea, personală - am găsit acum ceva vreme Din nou la Pemberley de Julia Barrett, și anume continuarea romanului lui Jane Austen. Nu știu cât se respectă din primul, având în vedere că a fost scris de altă autoare, sau câtă contibuție a avut Jane Austen la această continuare, bineînțeles indirectă. Nici măcar nu știu în ce an s-a născut această autoare, deoarece pe internet nu am găsit mai nimic despre ea, iar în carte nu apare nimic, în afara unei postfețe în care sunt explicate niște chestii. Ediția pe care o am eu, din 1995, cum am spus, detaliile despre ea sunt inexistente. Dar mergând mai departe, nu am de gând să citesc continuarea, decât după ce voi citi Mândrie și prejudecată, chit că am văzut filmul. Oricum, la câte cărți am necitite în bibliotecă, aceasta va mai trebui să aștepte foarte multă vreme până să ajungă în posesia mea.

Ajungând la următorul capitol din cronologia acestei recenzii, aș vrea să mă leg puțin despre subiect, și cum ați aflat mai sus, anume că nu știu mai nimic despre viața lui Jane Austen, aș vrea să spun că întregul film m-a surprins de la început și până la ultima parte în care a apărut aceasta. Nu numai că mi se pare că viața ei a fost mult mai interesantă decât cea a protagonistelor din romanele ei - practic nu s-a comparat cu nici una din nicio carte -, dar parcă a avut o sensibilitate și emoție cu mult mai intensă și realistă. Au fost unele momente ale filmului în care aveam impresia că voi ghici ceea ce va urma, dar spre surprinderea mea doar o dată sau de două ori, cel mult, am intuit deznodământul fragmentului respectiv. Probabil dacă nu ar fi existat finalul acela atât de nu-ca-în-cărți, Becoming Jane ar fi primit de la mine doar patru steluțe, în detrimentul celor maxime. Având în vedere faptul că mi-aș fi dorit să fi trăit între secolele XVIII-XIX - după mine, mi se pare că m-aș fi modelat cu mai multă ușurință atunci decât în acest secol atât de "nu eu" -, din cauza unor aspecte pe care nu le-am observat în alte cărți sau filme asemănătoare, am devenit puțin mai rezervată în legătură cu această dorință. Și totuși, nu într-atât de mult încâ să-mi schimbe pe deplin impresia. 

Simplitatea și siguranța a acelui ceva din acea epocă a făcut ca Anne Hathaway să fie perfectă pentru acest rol. Dar cum actorul care l-a jucat pe Tom Lefroy nu-mi este atât de cunoscut ca ea, din cauza faptului că nu prea l-am văzut în filme, nu mă face să fiu atât de sigură și cu acesta. Dar cum a jucat, mi-a plăcut, nimic special, dar a fost okay. Jane Austen a dus o viață pe cât de interesantă și palpitantă, pe atât de tristă și plină de singurătate, chiar dacă a fost înconjurată de o sumedenie de persoane. Dar probabil că aceste două simțăminte au fost înlocuite de afecțiunea și siguranța pe care i-o dădeau personajele create de ea. Deoarece, cum se poate observa, cu greu se putea accepta și era considerată de multe ori ceva de neacceptat ca cineva să publice cărți, mai cu exactitate romane de dragoste, ceea ce-și dorea Jane Austen să le pună în mâini cititorilor. Pentru mine a dat dovadă de multă nebunie, poate prea multă pentru acea perioadă, în care majoritatea - după mine - erau cam înguști mintal. Și nu de multe ori această presupunere mi-a fost aprobată de către câteva personaje, atât din nobilime, cât și din clasa mai inferioară. Pot afirma că l-am considerat până și pe Tom Lefroy de câteva ori cam lovit la bibilică și cu o judecată și logică destul de șubredă. Și ironia ironiei este faptul că avea o profesie destul de dură și foarte solicitantă.

Ca personaje, în afara lui Jane, mi-a plăcut de sora acesteia, Cassandra, care, în ciuda faptului că nu a fost o prezență foarte antrenantă pe parcursul filmului, ci mai mult într-o umbră cu destul de puțină lumină lângă, pentru mine a fost o persoană care mi-a atras atenția. Pe lângă faptul că a trecut printr-o experiență nedorită de nimeni, a avut puterea să fie lângă Jane, să o susțină cât de mult a putut și să o ajute să-și îndeplinească toate nebuniile. În schimb, nu pot spune același lucru și despre Lady Gresham, pe care nu am reușit să o înghit în nicio secvență în care a apărut. Actrița care a interpretat-o pe aceasta, Maggie Smith, am mai întâlnit-o în două ecranizări: toate seriile din Harry Potter, unde a interpretat-o pe profesoara Minerva McGonagall, și în serialul Downton Abbey, unde, de această dată a fost mai apropiată de acest personaj, jucând tot rolul de contesă. Doar că a anilor 1800 și ceva și 1900 și ceva. În afara rolului de profesoară din Harry Potter, nu am putut-o agrea nici în acel serial - preferatul meu, de altfel -, dar spre deosebire de aici, acolo cu timpul a ajuns să-mi devină destul de simpatică. Un caz destul de rar pentru mine. În Becoming Jane a posedat un rol mult mai afurisit, acel de aristocrată foarte acră și cu greu plăcută de cei din jur; acest lucru fiind posibil, cred eu, doar din cauza rangului ei foarte înalt. În Downton Abbey, începuseră să se vadă tot mai mult influențele independenței date de Primul Război Mondial, unde femeile nu mai erau atât de rezervate politic cât și financiar, unde aspectele interzise până atunci și rangurile obținute de regi sau prin cale ereditară, începeau să devină tot mai inutile. 

Filmul a fost plin de întorsături de situație, de un drum continuu de du-te-vino și de secrete pe care le credeam ori inexistente, ori fiind ascunse de alte persoane. Nu știu dacă s-a înțeles foarte bine ceea ce am vrut să spun. Având în vedere că filmul a fost realizat în anul 2007 și cu toții știm că tehnologia evolueață de la o zi la alta când vine vorba despre industria cinematografică, acest film mi s-a părut a fi foarte bine realizat. Și aici mă refer la claritatea imaginilor, la sunete, și spun acest lucru deoarece am avut parte de filme realizate după 2007, care să fie foarte proaste din acest punct de vedere. Bine, un factor foarte important - cred - este și casa de producție care semnează pentru realizarea filmelor respective. Dar cum nu sunt o expertă în această industrie, prefer să mă opresc aici cu părerile, dar în același timp să închei și recenzia acestui film. Observ că este una destul de lungă, și dacă ați reușit să o parcurgeți până la acest punct - deoarece am o vagă impresie că am aberat și am ieșit din subiect de foarte multe ori -, apreciez foarte mult. Așa că nu știu cât de mult am reușit să vă determin să vă uitați la el, dar sper că prin toate aceste cuvinte scrise aici, să fi existat câteva care să fi avut un impact puternic asupra deciziei voastre. Oricum, mie mi-a plăcut foarte, foarte mult ceea ce-am vizionat, și cum am spus și la începutul recenziei, sfârșitul a fost cum nu se poate mai perfect și nu-ca-în-cărți. 

miercuri, 4 februarie 2015

Noutăți 2015

Aici voi pune doar cărțile pe care le aștept eu în 2015, de la unele edituri pe care le urmăresc. Ele sunt mult mai multe, doar că nu m-au atras toate din diferite motive care nu mai are rost să le scriu aici. 

Editura All

De când am citit Cu cât merg mai repede, cu atât sunt mai mică de Kjersti Skomsvold (recenzia), am început să fiu mai atentă la această editură, în sensul că voi încerca să o urmăresc mai des și să-mi las degetele să răsfoiască mai multe cărți de la ei. Cu toate că romanului de mai sus nu i-am acordat mai mult de trei stele, cartea, totuși a abordat un subiect foarte interesant și diferit. Nu că celelalte edituri nu ar traduce cărți frumoase, doar că aceasta a fost ca o scânteie pentru mine. Mai jos este cărticica pe care îmi doresc să o citesc în acest an de la ei, pe lângă altele, din ceilalți ani.

Descrierea: Într-o Pragă scăldată în lumina a unui început de iarnă naratorul din Cele șapte biserici este martorul unui accident bizar, urmat de o serie de crime misterioase. În umbra plină de secrete a șapte biserici gotice, timpul și spațiul par să se deformeze. Personaje și clădiri dintr-o "epocă de aur" - Praga lui Karel al IV-lea - încep să răsară în inima metropolei moderne. Intriga sângeroasă, elementele de ocultism și atmosfera gotică fac din acest roman un thriller captivant, dar și o interpretare portmodernă ingenioasă a istoriei Pragăi medievale și o viziune a civilizației în declin. 



Editura LEDA
GRUPUL EDITORIAL CORINT

Editura Leda a reușit într-un fel să mă dezamăgească prin faptul că nu au publicat și ultimul volum din trilogia "Eve" de Anna Cary, și cu toate că-mi este foarte greu să cred că o vor mai face, încă mai am, acolo, undeva, o mică speranță care încă nu a dispărut. Trecând peste acest lucru, anul acesta mi-am propus să citesc mai multe cărți istorice, și cum Grace de Monaco de Jean des Cars este pe lista mea de anul acesta, am descoperit că cei de la Grupul editorial Corint au mai publicat în acest an altele două care mă interesează, și care abordează acest subiect. Dar și încă ceva interesant.

Descrierea: „Elisabeta, Împărăteasa Austro-Ungariei, a fost o femeie complexă şi ciudată, sceptică până la nihilism, ironică până la sarcasm şi liberă până la capriciu. Mult prea liberă pentru epoca ei.
A fost frumoasă, inteligentă, cultă şi seducătoare. A fost rebelă, nemulţumită, melancolică şi încăpăţânată. Solitară şi maniacă. Niciodată nu s-a supus vreunei constrângeri. A detestat palatele şi Curtea. A urât convenţiile şi normele. A dispreţuit frivolitatea. A fugit de ceremonii şi de evenimentele sociale. A refuzat să se afişeze în public şi şi-a ascuns chipul sub văluri şi evantaie mari. I-a dispreţuit pe nobili, pe regi, pe militari şi pe papi. S-a declarat anticlericală, antimilitaristă şi antimonarhică. A crezut că mariajul este o formă de sclavie.
I-a respectat pe nebuni. A iubit, mai presus de orice, vârfurile munţilor şi marea, singurătatea şi liniştea. A făcut gimnastică în fiecare dimineaţă, a fumat în anumite perioade şi a băut halbe mari de bere în cârciumi. N-a pus prea mult preţ pe viaţă.”

Câteva cuvinte: Sunt înnebunită după această prințesă, și aș citi fiecare carte care ar apărea în România, la orice editură, nu doar la Corint. Mai am o carte despre prințesa Elisabeta, tot de la aceată editură, doar că de această dată scrisă de Jean des Cars. Îmi place mult cum relatează acest autor evenimentele, acesta fiind motivul cel mai mare pentru care îmi doresc să citesc Grace de Monaco. 

Descrierea: La numai treizeci şi şase de ani, prinţesa de origine germană Sophie von Anhalt-Zerbst, născută în 1729, a ajuns pe tronul Rusiei sub numele de Ecaterina a II-a. Îndrăgostită de cultura franceză, dar învăţând rusa ca să-şi înţeleagă mai bine poporul, liberală în prieteniile sale – Voltaire, Diderot, d’Alembert – dar autocrată în guvernarea sa, pudibondă în vorbe, dar cu un temperament nesăţios, muncind cu râvnă şi iubind copiii, natura, animalele… iată o descriere pe scurt a celei care a fost Ecaterina cea Mare.
„Această stâncă de voinţă are o structură complexă”, scria despre ea Henri Troyat şi a fost nevoie de spiritul său pătrunzător de analiză ca să putem înţelege mai bine personalitatea contradictorie a uneia dintre cele mai fascinante figuri din istoria Rusiei.
Câteva cuvinte: Rusia este una dintre țările pe care le iubesc nespus de mult, cu toate că încă nu am vizitat-o încă, decât prin cărți, filme, dar și muzică (încercați-o pe Yulia Savicheva, în special). Coperta cărții îmi place foarte mult, și la fel ca ea, sunt sigură că va fi și conținutul. În general, astfel de cărți nu m-au dezamăgit niciodată. De ce ar face-o?

Descrierea: În copilărie, Louis Zamperini a fost un delincvent incorigibil. În adolescenţă, el şi-a orientat spiritul rebel spre atletism, descoperindu-şi un talent uimitor, care l-a dus la Jocurile Olimpice de la Berlin. După începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, sportivul a devenit aviator. În luna mai a anului 1943, bombardierul său s-a prăbuşit în Oceanul Pacific şi Zamperini a supravieţuit pe o barcă de salvare vreme de 47 de zile. A urmat experienţa de coşmar a lagărelor japoneze pentru prizonieri de război. La limita rezistenţei, Zamperini a răspuns disperării cu ingeniozitate, suferinţelor cu speranţă, brutalităţilor cu revoltă. Soarta lui, triumfătoare şi tragică deopotrivă, avea să atârne de firul tot mai subţire al voinţei sale.

Edtura Polirom
Sunt câteva cărți la această editură care sunt în pregătire, și care mă atrag, problema este că pe site ți le arată pe toate, doar că nu poți intra să vezi descrierea fiecăreia. Probabil încă nu au fost puse. În felul acesta nu pot să-mi fac o idee decât orientându-mă doar după numele cărții respective.
Femeia de hârtie de Rabih Alameddine                                                                                                 
Prințesa albă de Philippa Gregory
Un bob de grâu de Ngugi Wa Tiong'o
Prințesa statornică de Philippa Gregory 
Un singur cer deasupra lor de Ruxandra Cesereanu
Nu știu câte din acestea le voi cumpăra cu adevărat, dar îmi place să presupun că atunci când le vor apărea descrierile, să fie toate interesante. 
Editura Trei

Sper totuși ca anul acesta să apară și ultimul volum al trilogiei "Grisha" de Leigh Bardugo. Dacă nu va fi așa, cred că voi rezista cu greu până anul viitor. Dar dacă nu, măcar să știu sigur că o vor publica. 


Descrierea: Lumikki călătoreşte la Praga, unde o cunoaşte pe Zelenka. Aceasta îi dezvăluie că este sora ei, iar povestea i se pare veridică lui Lumikki.


în scenă apare şi Jiri, reporter la canalul de ştiri Super8. împreună cu el, Lumikki încearcă să afle adevărul legat de secta numită Familia Albă, din care face parte şi Zelenka. Liderul sectei, Adam, pune la cale sinuciderea în masă a membrilor acesteia.


Lucrurile se precipită, iar finalul aduce dezvăluiri surprinzătoare şi încă o lecţie de viaţă pentru Lumikki: fiecare om are o latură ascunsă şi inocenţa nu e neîntinată ca zăpada.

Câteva cuvinte: De-abia aștept să pun mâna pe cartea aceasta, deoarece primul volum mi-a plăcut nespus de mult. Plus că din câte observ în descriere, o să aflu, în sfârșit, de ce autoarea a ales acest titlul trilogiei, dar și volumelor. Îmi propusesem să mi-o cumpăr la Bookfest, tocmai la sfârșitul primăverii, dar nu cred că mai rezist până atunci. Pentru mine ar fi sinucidere curată, ha-ha. 

Editura Herg Benet

Am început să urmăresc această editură de un an (cred, dacă nu mai mult), este o editură a tineretului, iar cărțile pe care le scoate la lumina și le așează pe rafturile librăriilor sunt unele dintre cele care-mi plac cel mai mult. Știu că prima carte pe care am citit-o la ei a fost Ultimul avanpost de Lavinia Călina, la care încă îi mai aștept continuarea. Dar din câte am citit undeva, al doilea volum este aproape gata, așa că nu cred că va mai dura mult până va fi publicat. Și, ușor, ușor, am început să le citesc tot mai multe cărți, acum având în palmaresul meu nici mai mult nici mai puțin decât nouă cărți frumoase și interesante. 

Descriere: Două lumi distincte de întrepătrund: lumea adolescenților de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje și pierce-uri, și lumea contesei dispărute, cu intrigi de curte și povești uitate. 

Un mistery romance în tonuri întunecate despre incest, superstiții trădări, secrete, legende transmise peste veacuri. 

Câteva cuvinte: Aștept acest ultim volum al trilogiei "Ultima vrăjitoare din Transilvania" de foarte multă vreme, și sper că anul acesta va fi acela în care editura va reuși să-l publice. Cu toate că aceasta nu cred că este descrierea volumului final, sunt tare curioasă să aflu despre ce va fi vorba în el, și cum se va termina aventura Alexandrei și întâlnirea cu Contesa Aneke. 

Câteva cuvinte: Nici această carte (sau volum de proze scurte, așa cum am aflat) nu are încă descrierea, pe site-ul editurii apar doar câteva cuvinte spuse de către autoarea Cristina Nemerovschi, descriind-o pe Ana Mănescu. Știu că această scriitoare a mai publicat încă o carte înainte, intitulată Alter.ego, doar că pe mine nu prea m-a atras. Dar cum am zis să-i dau totuși o șansă (am auzit că scrie foarte frumos, plin de sentimente), am zis că acest volum de proze scurte, este un început numai bun. Titlul și coperta îmi plac la nebunie, și sper că voi pune mâna pe această carte cât mai repede, după ce va fi publicată în martie. 


P.S: Bineînțeles, acestea nu vor fi singurele cărți pe care mi-aș dori să mi le cumpăr în acest an, mai am câteva pe care le am în listă și pe care sper să le cumpăr, deoarece unele îmi fac cu ochiul de foarte multă vreme. Oricum, vor mai fi noutăți în acest an care încă nu au fost prețentate de către edituri. 

duminică, 1 februarie 2015

Leapșă: Jennifer Lawrence book tag

Și cu asta am ajuns la o sută de postări pe noul blog. Înainte de-a începe leapșa, pe care am primit-o de la Leontina (mulțumesc frumos pentru ea), aș vrea să spun câteva cuvinte de tot ceea ce-am reușit să postez aici. În ele se găsesc recenzii la cărți, filme, două seriale (dintre care unul este anime), dar și ceva muzică care pe mine m-a atins la suflet. Sper că v-am atras cu tot ceea ce-am pus pe acest blog și îmi doresc ca și în continuare să fac o treabă bună. Vă mulțumesc mult, deoarece, fără voi, nu cred că aș fi ajuns să fac atâtea lucruri. M-ați motivat într-un anumit fel.

P.S: Dăruiesc această leapșă Sarei și fetelor de pe blogul Anddeea, dar și cine mai dorește să o facă. 

Trecând la leapșa în sine, de cum am citit tilul mi-am dat seama că o să-mi placă foarte mult să răspund la aceste întrebări. Da, pentru că Jennifer Lawrence este una dintre actrițele tinere de la Hollywood pe care le apreciez pentru talentul cu care sunt înzestrate. Într-adevăr, înainte de The hunger games nu prea i-am acordat o atenție foarte mare, dar am văzut și alte filme în care a apărut, și chiar se pricepe de minune în această meserie foarte dificilă. Bine, sinceră să fiu, dacă nu erau aceste cărți, probabil nu ar fi auzit atâta lume de ea, așa cum este cunoscută acum. Plus că în modul acesta, mulți actori tineri au ieșit la liman cu ajutorul unor ecranizări după cărți. Ar fi câteva exemple, dar probabil că deja le știți și voi, așa că nu cred că mai are rost să le mai reamintesc eu. Oricum, are tot respectul meu! 

1. Actrița a crescut în Kentucky - Cartea ta preferată care se petrece într-o zonă rurală? 
În această categorie am ales să bag trilogia Ultima vrăjitoare din Transilvania de Anna Vary. În momentul de față au fost publicate doar primele două volume, dar sper (încă mai am speranța vie în suflet) că autoarea va reuși să ne dăruiască și ultimul volum. Ar fi un lucru trist dacă nu se va întâmpla acest lucru, plus că am văzut că Editura Herg Benet ne-a dezvăluit de ceva vreme chiar coperta și titlul. Probabil s-a întâmplat ceva pe parcurs, deoarece altceva nu-mi pot explica. Oricum, revenind la întrebare, am ales această trilogie din două motive; unu: nu prea am citit cărți în care acțiunea să se petreacă la țară, doar cele câteva de la școală, dar acelea sigur nu se pot încadra în această categorie deoarece în afară de Enigma Otiliei care în mare parte din ea acțiunea s-a petrecut la oraș, alta nu mi-a prea plăcut, și doi: chiar dacă nu am prea citit cărți din zone rurale, oricum aceasta este printre preferatele mele.

2. A fost descoperită pe străzile din New York - O carte despre care nu ai auzit, dar pe care ai găsit-o într-o librărie și ți-a plăcut foarte mult. 
Aici este vorba de Anotimpul fructelor de mango de Amulya Malladi. Este o carte foarte interesantă, și presupun că mulți dintre voi nu ați auzit de ea, de-asta am să spun câteva cuvinte despre ceea ce veți găsi dacă vă veți gândi să o citiți. Ea spune povestea unei tinere indience stabilită în America, care se întoarce în țara ei natală pentru a le da marea veste părinților ei: faptul că a fost cerută în căsătorie de un american. E foarte interesantă, și mie mi-a plăcut foarte mult, plus că veți găsi mici surprize în ea, pe lângă poveste. Oricum, beneficiază și de o recenzie pe blog, dacă vreți să aflați mai multe. Problema este că eu nu am dat de ea într-o librărie, ci întâmmplător, pe internet. Atunci când m-am dus la Bookfest în 2014, nu mă așteptam să o găsesc la Editura Leda, dar sper marea mea fericire, am reușit să dau de ea, chiar și redusă.

3. Swearing off social media - O carte pe care refuzi să o citești.

Încerc să mă țin departe pe cât pot de tot ce este scris de John Green. Primul motiv ar fi că nu doresc să mai citesc cărți în care protagoniștii sunt adolescenți, deoarece prefer ceva mai matur și oarecum complex, și în al doilea rând, am descoperit pe multe bloguri, faptul că majoritatea cărților lui se aseamănă foarte mult una cu cealaltă. Oricum, cred că este printre puținii autori pe care-i cataloghez ca nefiind cine știe ce talentați și plini de imaginație, înainte să fi citit ceva de la ei. Probabil mă voi înșela, din moment ce nu am răsfoit nimic de el, dar sincer nici nu prea vreau să o fac. Nu mă încântă deloc. 

4. Și-a început cariera în televiziune, apoi a început să joace în filme - O serie care devine mai bună cu fiecare volum.

Categoric seria Temeraire de Naomi Novik. Îmi place la nebunie tot ceea ce conține, și devine din ce în ce mai bună cu fiecare volum, chiar dacă am pucat să citesc doar primele două, al treilea (și ultimul publicat la noi) este la o colegă de ceva timp. Sper să-l recuperez cât de curând deoarece de-abia aștept să-l citesc. Îmi e dor de dragonul meu scump și drag, Temeraire. 

5. S-a împiedicat la decernările Oscar - O carte/serie care a început bine, dar s-a terminat prost.

Acolo chiar mi-a fost foarte milă de ea, și cu toate că speram ca televiziunile să treacă cu vederea peste acel incident, încă mai este subiect de discuție. Trecând peste, serii nu am terminat până acum, dar o carte care a început bine, dar din păcate s-a terminat foarte prost, a fost Iubire și sânge de Catherine Delors. Nu mi-a plăcut deloc sfârșitul, și aș fi preferat ca ea să se fi terminat cu cincizeci de pagini. Ar fi fost perfect!

6. Jlaw și Cris Martin - Cartea preferată scrisă de doi sau mai mulți autori.

Am una scrisă de doi autori, mai exact Furtună pe Windhaven de George R.R. Martin și Lisa Tuttle, doar că nu am citit-o încă, ha-ha. Așa că nu am deocamdată.

7. A lucrat cu David O. Russel - Un caracter disfuncțional/cu probleme pe care nu poți să nu-l placi?

Chiar dacă nu am citit trilogia, mi-au plăcut la nebunie filmele, și mă bucur nespus de mult că a apărut și în acestea noi. Nu știu dacă chiar se încadrează în această categorie, deoarece problemele lui sunt, cred eu, puțin diferite. Este vorba de Smeagol. Doamne, cât mi-a plăcut omulețul ăla, și câtă milă i-am purtat pentru ochii aceia albaștri și frumoși!

8. Mystique - Un personaj negativ care crede că ceea ce face e un lucru bun.

Sincer, în momentul de față (cu toate că m-am uitat peste cam toate cărțile ca să-mi mai împrospătez memoria) chiar nu-mi trece nimic prin cap. Și sunt sigură că există cel puțin o persoană!

9. The hunger games - Seria populară preferată.

Grisha de Leigh Bardugo. Categoric și fără discuție!

10. Tot ceea ce a spus ea până acum a fost amuzant - Personajul amuzant favorit.

Mi-aș fi dorit să fi ales pe altcineva, deoarece știu că mai există personaje amuzante prin cărțile pe care le-am citit, doar că Leontina mi-a readus aminte de Tudor din seria Dincolo de moarte, așa că-l voi alege și eu tot pe el. Tipul e super amuzant!

* * *
Și așa, ca de final, că tot această leapșă i-a fost dedicată sensibilei Jennifer Lawrence, voi pune una dintre melodiile mele preferate, de pe coloana sonoră a seriei The hunger games: Catching fire. Cu toate că-mi place foarte mult video-ul în care apare Shia LaBeouf, vocea bărbatului se aude ciudat în el. Așa că l-am ales pe acesta care-mi place mie.