duminică, 11 mai 2014

"Jocul secretelor" (Dincolo de moarte #2) de Adina Speteanu

Descrierea:  Natalia a acceptat sa lupte de partea lor. Insa ce nu stie este ca alegerea ei duce la consecinte la care nu s-ar fi gandit niciodata, mai ales cand familia ei pare sa fie mai implicata decat si-ar fi dorit. Dragos nu intentioneaza sa ii permita sa se apropie de Strygorra si de statutul pe care destinul i l-a oferit. In acelasi timp, informatii din trecutul agitat al nemuritorilor se intorc sa ingreuneze misiunea pe care Natalia trebuie sa o duca la final.

Presata de evenimentele care ii pun in pericol pe cei dragi, Natalia intelege ca singura sansa de izbanda sunt fortele ei proprii. Este singura intr-o lupta din calea careia nu poate fugi odata ce a calcat in lumea nemuritorilor. Iar legenda pe care o intruchipeaza devine mai vie cu fiecare secunda. Secrete ce ar fi trebuit sa ramana ascunse pe vecie revin in lumea umbrelor, unde raul domneste de secole. 


Uneori, sa fii cel ales nu este cel mai fericit lucru care ti se poate intampla.


Recenzia: Mi-a părut foarte rău că am terminat cartea, deoarece aș fi vrut să fi citit mult mai mult. Mi-a plăcut la nebunie, iar tot suspansul, nu te putea lăsa să o dai jos din mâini; încercai să rezolvi o enigmă, nu reușeai, și pe lângă asta, mai apăreau altele. Dintre toate câte se întâmplă în acest volum, cel mai mult m-a atras evoluția Nataliei. Din fata normală, ce-și dorea un viitor liniștit, și nicidecum plin de cine știe ce aventuri, să ajungă o luptătoare în adevăratul sens al cuvântului, și să se maturizeze în acele câteva luni, cât alții nu o fac în ani. Într-adevăr, a fost pusă la grele încercări de-a lungul lor, dar cred că tăria și personalitatea puternică – faptul că nu se lasă intimidată de oricine, și știe ce are de făcut –, au făcut-o să se resemneze și să-și accepte soarta. 


Tachinările dintre cei doi – Natalia și Andrei – parcă au fost mult mai intense, așa că stau și mă întreb, până la finalul seriei, prin câte și mai câte vor trece, până vor ajunge să se înțeleagă și să se accepte unul pe celălalt. 


Chiar de la începutul volumului mi-au apărut niște semne de întrebare în legătură cu Vladimir și cu tot ceea ce face el. Personajul ăsta mi-a dat puțin de furcă. Mi se pare o fire vicleană, un vampir cu multe secrete și cu un scop pe care vrea să-l ducă la îndeplinire; nu cred că e același cu cel al lui Dragoș, sau poate da, dar într-un alt mod. 


La început nu prea mă interesa situația lui Andrei, aveam câteva nelămuriri în legătură cu el, dar cum fiecare strigoi își are povestea, nu am considerat-o pe a lui mai importantă. Dar acum că am parcurs și al doilea volum, încep să mă gândesc mai cu atenție: ce e el de fapt și ce urmărește? 


Dintre acest două volume, acesta este preferatul meu, și sunt foarte nerăbdătoare să-l citesc și pe al treilea. Dar din câte am auzit de la autoare, acesta s-ar putea să apară de-abia în toamnă. Oricum, nu pot avea nici un fel de pretenții din partea ei, în sensul că nu-mi pot dori să scrie mai repede de atât, deoarece a reușit să publice două volume într-un timp foarte scurt. Este un exemplu mare de urmat pentru mulți scriitori. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu