miercuri, 21 mai 2014

#3 Leapșă: Unread books

De data aceasta, leapșa am luat-o de la Leontina. Simțiți-vă liberi să o luați și voi!


1. How many unread books do you own?/Câte cărți necitite deții?
Am câteva cărți de la verișoara mea, pe care încă nu am apucat să le citesc, și ar mai fi vorba de Stăpânul inelelor, mai exact primul volum al trilogiei, Frăția inelului, pe care am achiziționat-o de la Libertatea. Bine, motivul pentru care nu am început această carte este pentru că vreau mai întâi să le colecționez pe toate trei, plus Silmarillion, care apare tot cu ele. Sunt așa de entuziasmată să citesc Silmarillion, deoarece în ea Tolkien vorbește despre războiul elfilor. Și mai întâi de toate vreau să citesc Hobbitul, cu toate că am văzut cele două filme. Deci, șase sau șapte.

2. How many books do you own that you have read?/Câte cărți citite deții?
Nu știu dacă se pun și cărțile pe care le am în format pdf., deoarece am câteva și așa. Dar cum nu le dețin eu, să le am în bibliotecă, nu o să le adaug, așa că, fără ele sunt 70. Nu le-am pus și pe cele pe care le au părinții mei, ci doar ceea ce mi-am cumpărat și am mai primit eu. 

3. Do you buy more books than you read?/Cumperi mai multe cărți decât citești?
Cam da. Cel puțin, de când am intrat în clasa a unsprezecea, iar părinții au început să-mi dea mai mulți bani, îi strâng și-mi cumpăr cărți. Plus că am Diverta și Cărturești la câteva stații de mine, deci ispita e cum nu se poate mai mare. Sincer, rareori mi se întâmplă să-mi cumpăr câte un accesoriu, deoarece sunt cam pretențioasă când vine de bijuterii.

4. Why do you think you haven't read your unread books?/De ce crezi că nu ai citit încă cărțile necitite?
Cel mai cunoscut factor este timpul, iar cel mai enervant este cheful, bată-l focu'. De-asta încă nu am apucat să le încep, dar lasă, vine vara, vacanță, timp berechet să mă delectez cu ceea ce n-am prea putut face în timpul școlii.

5. Are you going to go on a book buying ban?/Ai de gând să îți impui un book buying ban?
Nu am făcut niciodată chestia asta, și nici nu am de gând să încep prea curând. 



vineri, 16 mai 2014

#3 Muzică: Plumb -- "In my arms"




Am descoperit Plumb de aproape un an, și pot spune că această cântăreață a ajuns în foarte scurt timp una dintre preferatele mele. Toate melodiile, nici măcar una singură care să facă excepție, îmi plac și le-aș asculta pe toate de-aș ști că mai am la dispoziție doar o zi în care pot să mă delectez cu orice melodii. Și nu aș regreta niciodată alegerea făcută. M-am gândit să pun această melodie, nu pentru că e preferata mea,ci pentru că e prima pe care am ascultat-o la ea.

duminică, 11 mai 2014

"Jocul secretelor" (Dincolo de moarte #2) de Adina Speteanu

Descrierea:  Natalia a acceptat sa lupte de partea lor. Insa ce nu stie este ca alegerea ei duce la consecinte la care nu s-ar fi gandit niciodata, mai ales cand familia ei pare sa fie mai implicata decat si-ar fi dorit. Dragos nu intentioneaza sa ii permita sa se apropie de Strygorra si de statutul pe care destinul i l-a oferit. In acelasi timp, informatii din trecutul agitat al nemuritorilor se intorc sa ingreuneze misiunea pe care Natalia trebuie sa o duca la final.

Presata de evenimentele care ii pun in pericol pe cei dragi, Natalia intelege ca singura sansa de izbanda sunt fortele ei proprii. Este singura intr-o lupta din calea careia nu poate fugi odata ce a calcat in lumea nemuritorilor. Iar legenda pe care o intruchipeaza devine mai vie cu fiecare secunda. Secrete ce ar fi trebuit sa ramana ascunse pe vecie revin in lumea umbrelor, unde raul domneste de secole. 


Uneori, sa fii cel ales nu este cel mai fericit lucru care ti se poate intampla.


Recenzia: Mi-a părut foarte rău că am terminat cartea, deoarece aș fi vrut să fi citit mult mai mult. Mi-a plăcut la nebunie, iar tot suspansul, nu te putea lăsa să o dai jos din mâini; încercai să rezolvi o enigmă, nu reușeai, și pe lângă asta, mai apăreau altele. Dintre toate câte se întâmplă în acest volum, cel mai mult m-a atras evoluția Nataliei. Din fata normală, ce-și dorea un viitor liniștit, și nicidecum plin de cine știe ce aventuri, să ajungă o luptătoare în adevăratul sens al cuvântului, și să se maturizeze în acele câteva luni, cât alții nu o fac în ani. Într-adevăr, a fost pusă la grele încercări de-a lungul lor, dar cred că tăria și personalitatea puternică – faptul că nu se lasă intimidată de oricine, și știe ce are de făcut –, au făcut-o să se resemneze și să-și accepte soarta. 


Tachinările dintre cei doi – Natalia și Andrei – parcă au fost mult mai intense, așa că stau și mă întreb, până la finalul seriei, prin câte și mai câte vor trece, până vor ajunge să se înțeleagă și să se accepte unul pe celălalt. 


Chiar de la începutul volumului mi-au apărut niște semne de întrebare în legătură cu Vladimir și cu tot ceea ce face el. Personajul ăsta mi-a dat puțin de furcă. Mi se pare o fire vicleană, un vampir cu multe secrete și cu un scop pe care vrea să-l ducă la îndeplinire; nu cred că e același cu cel al lui Dragoș, sau poate da, dar într-un alt mod. 


La început nu prea mă interesa situația lui Andrei, aveam câteva nelămuriri în legătură cu el, dar cum fiecare strigoi își are povestea, nu am considerat-o pe a lui mai importantă. Dar acum că am parcurs și al doilea volum, încep să mă gândesc mai cu atenție: ce e el de fapt și ce urmărește? 


Dintre acest două volume, acesta este preferatul meu, și sunt foarte nerăbdătoare să-l citesc și pe al treilea. Dar din câte am auzit de la autoare, acesta s-ar putea să apară de-abia în toamnă. Oricum, nu pot avea nici un fel de pretenții din partea ei, în sensul că nu-mi pot dori să scrie mai repede de atât, deoarece a reușit să publice două volume într-un timp foarte scurt. Este un exemplu mare de urmat pentru mulți scriitori. 


"Destine pierdute" (Dincolo de moarte #1) de Adina Speteanu

Descrierea: Pentru Natalia, viata ei este asa cum si-a dorit. Liniste, normala, fara evenimente surprinzatoare. Insa odata cu aparitia Lorenei lucrurile incep sa se schimbe, iar legendele prind viata. Realitatea nu este niciodata ceea ce pare. In spatele unei lumi aparent normale, intotdeauna se afla secrete periculoase, uneori mortale.

O prietenie interzisa de regulile unei lumi blestemate. O poveste de dragoste imposibila pune in pericol viata tuturor. Un suflet insetat de razbunare isi cauta dreptatea. Intr-un joc al mortii, salvarea sta numai in fortele proprii.

Tradari, minciuni, si o legenda ce schimba totul.

Cand nu mai ai nimic de pierdut, sa ramai in viata este cel mai greu...


Recenzia: Aceste două recenzii care vor urma, ar fi trebuie să fie făcute de multă vreme, deoarece le am de câteva luni la postări nefinalizate, iar cărțile le-am terminat după o săptămână după ce au fost achiziționate. Dar cum se spune: niciodată nu este prea târziu să faci un lucru.

Mie, personal, mi-a plăcut mult acest prim volum al seriei Dincolo de moarte de Adina Speteanu, și a fost gură precum o gură de aer proaspăt pe tot parcursul lecturii, cu toate că în carte am dat peste creaturi de care am tot auzit de câțiva ani, și anume vampirii și strigoii. Îi citisem primul volum, și jumătate, parcă, din al doilea, pe Wattpad, acum câțiva ani, și eram nespus de curioasă să văd ce îmbunătățiri a adus poveștii. Am fost plăcut surprinsă de descrierile și felul cum povestește acum, iar acesta este un plus pentru mine, deoarece trebuie să știți că sunt o maniacă a descrierilor.


Povestea Nataliei este una destul de interesantă, iar ea începe doar în momentul în care o întâlnește e Lorena, colega nouă de clasă, și își pune diferite întrebări legate de chestiile pe care le observă la ea. Are parte de niște conflicte mai personale cu Andrei, un tip dur, care o sâcâie încontinuu și-i face zile fripte, iar tachinările dintre ei doi merg mănușă cu întmplările din volum. 


Cu timpul, Natalia va afla niște secrete legate de trecutul unui membru al familiei ei, iar acest lucru o bagă pe ea în probleme, pe lângă faptul că află ceva ce o va lăsa mască, neștiind ce să facă și ce să aleagă. Spun asta, deoarece va fi pusă în dificultate din cauza lui Dragoș, un vampir ce o vrea capturată și care, la început are o oarecare confuzie asupra ei.


Am și un personaj preferat, de fapt, a fost din totdeauna preferatul meu, și aici este vorba de Zero; strigoiul blând, bun, care mereu sare în ajutorul celorlalți și încearcă să-i scoată din conflicte.  


Destine pierdute a avut un final perfect, numai bun de dat fuguța cât mai repede la librării pentru a achiziționa și al doilea volum. A fost o carte frumoasă, un început de serie superb, și un subiect interesant.  


Cărți opuse

Categoriile care vor urma, le-am luat de la o cititoare care face book tubing. Este vorba despre Adela Cacovean, vă recomand cu mare căldură pagina ei de youtube, deoarece – cu toate că este la început cu video-urile –, face o treabă extraordinară, are o voce caldă, care te îmbie să citești. Aici aveți video-ul în care ea își prezintă cărțile alese.


* * *



1. Prima carte cumpărată.

Nu mai știu sigur care a fost, oscilez între Jurnalele lui Stefan, primul volum, Începuturile, de L.J. Smith sau al cincilea volum al seriei Vampirii sudului, Mort de-a binelea, de Charlaine Harris. Ambele cărți sunt cărți de buzunar, cumpărate împreună cu revista Bravo. Țin minte că Jurnalele lui Stefan mi-am achiziționat-o singură, iar Vampirii sudului a fost cumpărată de către mama, dar nu mai știu care a fost prima.


2. Ultima carte cumpărată.

Este vorba despre nu pleca... de Douglas Kennedy, cea pe care o și citesc momentan, și la care sper să-i fac o recenzie după ce o termin. Nu am apucat să citesc foarte mult din ea, sunt de-abia la pagina șaizeci și ceva, dar îmi place mult și este interesantă. Este o carte destul de groasă, are peste șase sute de pagini, iar acest lucru nu poate decât să mă bucure nespus de mult. Cei de la Editura Trei au publicat destul de multe cărți scrise de acest autor, multe din ele având un număr impresionant de pagini.
Am pus ochii și pe Jocurile destinului, pe care sper să mi-o procur cât de curând.


3. O carte ieftină.

Micuțul trup de Corinne Solliec, apărută la Editura Minerva. Am cumpărat-o acum doi ani, parcă, de la târgul de carte Gaudeamus, și nu a costat mai mult de trei lei. Într-adevăr, nu este o carte voluminoasă, are puțin peste o sută de pagini, dar conținutul a fost oarecum tulburător. În ea este vorba despre Eselle Maréchal în vârstă de 20 de ani, care nu știe între ce să oscileze, anorexie sau bulimie. Este îndrăgostită de Alexandre, un tip care-i sporește suferința și durerea cauzată de acele probleme, prin dragostea care i-o dăruiește și nu prea. Romanul este o lecție puternică despre viață, tăria cu care trebuie să fii înzestrat ca să treci peste necazurile vieții. 

4. O carte scumpă.
Am mai multe cărți pe care nu m-am îndurat să nu le cumpăr, deși au costat destul de mult, dar voi alege doar una, aceasta fiind primul volum din seria Instrumente mortale de Cassandra Clare, primul volum, Orașul oaselor. Am dat în jur de cinci sute și ceva pe ea. Seria a apărut la Editura Leda acum ceva vreme, din câte știu au post traduse doar patru volume, dintre care eu am doar trei. A fost făcut și un film după acest prim volum, eu vă recomand să-l vizionați – nu înainte de-a citi cărțile –, deoarece este foarte frumos. După părerea mea, actorii au fost aleși foarte bine, iar acțiunea transpusă destul de frumos.


5. O carte cu un personaj principal masculin.

Cu toate că nu prea am cărți în care personajul principal nu fie o persoană de sex feminin, în Turistul nopții de Katherine Marsh am dat peste Jack Perdu. Un talentat muzician din clasa a noua care locuiește împreună cu tatăl său într-un campus al Universității Yale. Jack suferă un accident pe trecerea de pietoni, după un timp în care și-a revenit de pe urma lui, este trimis de către tatăl acestuia la un doctor mai puțin obișnuit în orașul în care nu a mai fost de la moartea mamei lui. Acesta o întâlnește pe Euri în Gara Centrală, o fetiță care se oferă să-i arate locurile misterioase ascunse în subteranul gării. Povestea este una superbă, Jack va afla lucruri interesante despre mama lui, și cu toate că finalul nu a dat vreun semn că ar mai avea o continuare, se pare că Katherine Marsh nu este de acceași părere.


6. O carte cu un personaj principal feminin.

Aici am avut de ales dintr-o sumedenie de romane, așa că mi-a fost destul de greu între ce cărți să oscilez. Cu greu am reușit să mă decid în favoarea lui Jojo Moynes și a romanului ei intitulat Jertfa iubirii. Am ales această carte deoarece, pe lângă faptul că are o poveste interesantă, care se petrece în 1916, dar și în timpul nostru, se deosebește cu mult față de numeroasele volume care mai apar împreună cu o revistă. Ținând cont de faptul că eu îmi mai cumpăr din când în când și cărți distribuite împreună cu revista Libertatea pentru femei, aceasta este și cea mai voluminoasă pe care am achiziționat-o, dar are și o poveste mai diferită față de a celorlalte. Această carte nu are un singur personaj feminin, ci două: Sophie și Liv care, cu toate că le despart aproape un secol, acestea sunt legate cu ajutorul unui tablou pe care Sophie la primit în dar de la soțul ei, pictorul Edouard Lefevre. Cum prima parte a acțiunii se petrece în anul 1916, unde Europa se află în plin război, iar soțul acesteia este nevoit să intre în armată, Sophie suferă mult. Atunci când este nevoită să părăsească Franța din cauza ocupației germane, portretul pictat de către Edouard atrage atenția noul Kommandant al armatei nemțești. Acest bărbat devine obsedat de Sophie din cauza acelui tablou, iar tânăra este nevoită să se sacrifice pentru binele familiei ei. După ce anii trec, portretul acesteia ajunge în mâinile lui Liv, pe care-l primise tot de la soțul ei. Liv află lucruri interesante despre originea și importanța tabloului, aceasta fiind interesată să cunoască viața persoanei din el, și să afle tainele lui Sophie.
Am ales să povestesc mai mult despre această carte, deoarece este foarte frumoasă, mie mi-a plăcut la nebunie, și cu toate că vă recomand toate volumele pe care le-am prezentat mai sus, dar și pe cele viitoare, aceasta are ceva aparte. Coperta îmi place la nebunie, și este printre preferatele mele.

7. O carte pe care ai citit-o repede.
Țin minte că am terminat-o în șase ore, și cu toate că a fost drăguță, nu a fost ceva care să mă impresioneze foarte tare. Este vorba despre Fericirea începe azi de Jamie McGuire. În ea este vorba despre Abby Abernathy care ajunge la colegiu împreună cu prietena ei cea mai bună, America, iar acolo îl întâlnște pe Travis Maddox, tipul care este cel mai râvnit de toate fetele campusului. Cu toate că am terminat-o într-un timp foarte scurt, finalul fiind un happy-end, nu mă gândesc să cumpăr și volumul al doilea, intitulat Fericirea mea ești tu, cu toate că am auzit că este povestit din perspectiva lui Travis. Probabil mi-aș fi achiziționat-o dacă ar fi fost o continuare a poveștii celor doi, dar cum este aceeași, doar că din perspectiva lui, am zis să o las așa. Oricum, cum am spus, finalul este unul frumos, deci îmi voi imagina că este doar un volum singur.


8. O carte pe care ai citi-o greu.

Ion de Liviu Rebreanu. Nu am nimic cu autorul, îi respect nespus de mult pe cei din vechime, doar că această carte mi-a pus dificultate între persoana mea și cititul. Pe tot parcursul cărții, mă simțem exact ca cei cărora nu le place să citească, și cât timp mă chinuiam să o termin, mai mereu mă gândeam la faptul că ar trebui să o pun de-o parte și să mă las în mâna rezumatelor de pe internet. Dar cum știu că profesoara mea de română ține cu strictețe să vadă dacă, într-adevăr, am citit cărțile pe care ni le dădea, am fost nevoită să o termin, știind că în rezumate nu dădeau chiar toate chestiile importante. M-am apucat să o citesc cu multă vreme înainte de termen, deoarece știam că-mi va lua mult. Cel mai mult.

9. O carte cu copertă frumoasă.
Cartea care mi-a lăsat o impresie foarte bună când a venit vorba de alegerea coperții, a fost vorba de Mare Tranquillitatis de Katja Millay. Cu toate că și cea originală este nespus de frumoasă, cea aleasă de cei de la Editura Epica mi s-a părut puțin peste cea din state. Tipa de pe copertă are o alură înspăimântătoare, misterioasă, și cu toate că mai toată este închisă la culoare, verdele de la nume și albastrul din reflexia ochelarilor – care-mi plac la nebunie – o fac foarte specială. Coperta transmite multe în legătură cu personajul principal, Nastya, și cu noua înfățișare pe care și-a luat-o în urma unei întâmplări mai puțin plăcute. Cartea are un subiect interesant, care nuu te va lăsa să o închizi până ce nu o termini, iar atunci când se va sfârși, îți vei dori să fi durat mai mult. Este o poveste superbă, pe care mulți cititori ar trebui să o descopere.


10. O copertă urâtă. 

Nu vreau să par că m-aș lăuda, dar am avut norocul să citesc cărți ale căror coperți mi-au plăcut toate. Am un carnețel unde mi-am trecut toate cărțile citite, și am stat cam zece minute să mă gândesc dacă aș avea vreo copertă care să-mi displacă. Dar nu am găsit nimic. Cu toate că citesc de multe ori volume pe calculator, la care nu le-am văzut niciodată coperțile, mi-ar lua o veșnicie să caut la fiecare. Dacă voi găsi – cu timpul – una care să nu-mi convină cum arată, o voi pune aici, numaidecât. Așa că, de data aceasta, voi spune pas.


11. O carte națională.

Cu toate că de la un timp am început să-mi achiziționez și cărți scrise de autori români, îmi este cam greu și de data aceasta să fac o singură alegere. Dar cum Adina Speteanu a fost singura atuoare căreia i-am citit cărțile de dinainte de-a fi publicate, atunci când și le postase pe Wattpad cu ceva ani în urmă, m-am gândit să o aleg tot pe ea. Aceasta fiind și una dintre principalele motive pentru care mi-am făcut cont pe acel site. Este vorba despre seria Dincolo de moarte, mai exact al doilea volum, Jocul secretelor. Am ales să-l pun pe acesta în locul primului, deoarece coperta mi-a plăcut foarte mult, tânăra de pe ea fiind foarte frumoasă, iar unghiul din care a fost pozată, mi-a plăcut foarte mult. Seria spune povestea Nataliei Ichim, o adolescentă ce locuiește în București, care are prilejul să aibă ca nouă colegă pe Lorena, o tânără misterioasă. Seria este una cu vampiri și strigoi, Natalia fiind principalul pion din această poveste foarte interesantă. Îmi place mult că autoarea ne-a arătat creaturile ce fac cunoscută România, așa cum ar trebui să fie ele prezentate de fapt. Natalia va trece prin diferite întâmplări care o vor schimba ca persoană și o vor întări. Au fost publicate la Editura Tritonic doar primele două volume, Destine pierdute și Jocul secretelor. Vă invit să-i citiți seria, împreună și cu romanul ei de debut, Crimă la timpul trecut, deoarece merită.


12. O carte internațională. 

Cu toate că aveam o gamă variată de cărți ale autorilor străini, am zis să mă opresc asupra celei a lui Viktor E. Frankl deoarece Omul în căutarea sensului vieții a fost o lectură tulburătoare, care, pe mine, una, a reușit să mă marcheze și să-mi transpună în fața ochilor viața din timpul lagărelor de concentrare. Nu știu câtă lume va reuși să o parcurgă până la final, deoarece eu am făcut-o cu chiu cu vai. Faptul că autorul descria atât de bine viața trăită acolo, chinurile prin care treceau acei oameni și modul cum erau tratați, este un lucru uimitor. Iar cel mai tulburător și de neexplicat lucru este faptul că Omul în căutarea sensului vieții este biografia lui, a tot ceea ce a trăit el la Auschwitz si Dachau. Cum spune și descrierea, "Cartea lui Frankl contine istorisirea vietii unui om care, dintr-un numar, a redevenit o persoana."

13. O carte subțire.
Vine tot de la Editura Minerva, și este vorba de Mă cheamă Rose, ca pe mama, scrisă de Veronique Ovaldé. Este o carte ce nu conține pic de dialog, fiind mai mult o povestire a autoarei, ci nu o poveste ca toate celelalte. Cu toate că este foarte scurtă, am citit-o acum multă vreme, și nu prea mai știu ce se întâmplă în ea, așa că nu prea știu ce aș putea să vă spun legat de ea.



14. O carte groasă.

Cartea cu cele mai multe pagini pe care mi-am cumpărat-o se numește Gazda și este scrisă de Stephenie Meyer. Cu toții ați auzit de această autoare sau cel puțin de seria Twilight. Cu toate că am citit acele cărți acum multă vreme, pasiunea pentru vampiri s-a cam estompat, singurele care fac excepție sunt cele scrise de Adina Speteanu. Gazda ascunde povestea lui Melanie Stryder, unul dintre miliardele de suflete ale pământului care ajunge să fie invadată de suflete de pe altă planetă. Cartea este una S.F., cu extratereștrii, și spre deosebire de Twilight, este mult mai interesantă și frumoasă. A fost făcut și un film care pe mine, una, nu prea m-a încântat, cu toate că Saoirse Ronan, cea care o joacă pe Melanie, este actrița mea preferată din rândul tinerilor, ecranizarea a cam lăsat de dorit. Din câte știu, Stephanie Meyer va face și o continuare a cărții, nu știu dacă va fi o duologie, trilogie sau serie, deoarece nu a spus nimic; cel puțin, de când știu eu. 


15. Carte fiction.
Această carte m-a dezamăgit din punct de vedere al paginilor, deoarece a avut puțin peste o sută; ținând cont că descrierea m-a atras mult. Este vorba despre Daruri periculoase de Mary Jo Putney, și din câte îmi amintesc a fost scrisă în parteneriat cu încă două sau trei scriitoare. Am obiceiul ca atunci când îmi cumpăr o carte și descrierea m-a fascinat, dacă este scurtă nu o mai cumpăr, deoarece am surpriza să o găsesc destul de scumpă. Pe aceasta am ținut morțiș să o am, fiind o mare fană a acestei autoare, și pentru că am găsit-o la Libertatea pentru femei, unde prețul nu sare de zece lei.


16. Carte non-fiction.
Vrăbiile pământului de Letiția Vladislav am primit-o de la verișoara mea împreună cu alte câteva cărți, încă nu am apucat să o citesc, cu toate că o am de o bucată lungă de vreme, dar nu mă las până nu o fac. Titlul m-a încântat foarte mult. Nu prea știu ce se întâmplă prin ea, am răsfoit-o în mare, dar cred că este vorba despre niște tineri care călătoresc. Dacă am dreptate, se explică alegerea titlului, dacă nu, voi afla pe parcurs.


17. O carte romantică.

Biblioteca mea, cam jumătate din ea, este plină de cărți romantice, dar dintre toate m-am gândit să mă opresc la Iubirea lor de Rachel Field, deoarece, cu ajutorul acestei duologii – ca să spun așa –, am început să-mi schimb stilul de-a scrie și să dau mai multă atenție detaliilor. Cu toate că ea nu dă pe dinafară de detalii mult prea lungi, țin minte că atunci când o citeam, am început să conștientizez unele lucruri. Din cauza aceasta, ea va rămâne cartea mea de suflet. Acțiunea se petrece în jurul 1841 și 1951, când Henriette ajunge guvernanta unor oameni destul de importanți ai societății. Copiii o plac nespus de mult pe tânără, se apropie de ea, ajungând să fie dependenți de aceasta, în timp ce, de propria mamă, ajung să se distanțeze. Henriette nu-și dorește acest lucru, dar copiii sunt întorși împotriva părintelui lor, din cauza geloziei excesive pe care o poartă soțului ei. Cu timpul Henriette se apropie foarte mult de duce, ajungând să se înfiripe ceva între cei doi. Cu toate că la început ar părea ceva clișeic, vă garantez printre paginile celor două romane, se ascund lucruri interesante.

18. O carte de acțiune. 
Este vorba despre Roșu ca sângele de Salla Simukka, este primul volum din trilogia Albă ca zăpada. Cele două titluri ți-ar da impresia că ascund o poveste romantică, dar nu nicidecum așa. Cartea spune poveste lui Lumikki Anderson, o adolescentă de 17 ani, care locuiește singură și urmează cursurile unui liceu de arte. Tânăra nu este printre cele mai interesante și populare tipe din liceu, și nici nu și-a dorit vreodată să devină una. Acțiunea începe din momentul în care găsește în camera obscură a liceului, niște bancnote pătate de sânge, iar acest lucru o face să-și pună niște semne de întrebare. Lumikki va afla niște secrete destul de nasoale și va trece prin întâmplări care ar putea-o costa viața. Cum specifică și în descriere: "Acum și adolescenții au o Lisbeth Salander a lor!" Cine a văzut "The girl with the dragon tatoo", își va da seama despre ce vorbesc. Eu una de-abia aștept să apară al doilea volum a trilogiei, deoarece sunt tare curioasă să văd prin ce peripeții va mai trece Lumikki.


19. O carte care te-a făcut fericită.

Poate va părea o chestie amuzantă, și probabil veți spune că sunt nebună, dar niciodată nu mi s-a spus negat când am spus că sunt așa. Știu că, în general, cărțile horror nu prea acum cum să te facă să te simți fericit, decât dacă ai tu o minte mai sadică și-ți face plăcere să citești fragmente în care fel și fel de oameni sunt măcelăriți în multe moduri. Dar Cutia cu fantome scrisă de Joe Hell – băiatul lui Stephen King – mi-a lăsat un zâmbet la sfârșitul cărții, și m-a făcut atât de fericită, încât niciodată nu m-aș fi așteptat să aibă un așa final. Ținând cont că nici nu mă uitasem la sfârșit; așa cum am acum obiceiul în unele cazuri. Vorbesc la o perioadă foarte îndepărtată, deoarece această carte am citit-o de la o colegă din generală, care o luase cu împrumut de la una dintre verișoarele ei. Acest lucru s-a întâmplat acum vreo trei ani, dar acțiunea încă îmi flutură cu nesimțire prin fața ochilor de parcă aș fi terminat cartea acum câteva minute. Aceasta spune povestea lui Judas Coyne, un fost cântăreț de muzică rock, ce este pasionat de lucruri oculte, și care-și poreclește iubitele ca pe niște state. Din cauza faptului că-i plac chestiile oculte, Judas își cumpără de pe internet un costum al unui om decedat. După ce-l primește, acesta, împreună cu actuala lui iubită – parcă Georgia o chema, dar nu mai știu sigur – vor trece prin niște întâmplări nasoale. Cartea mi-a plăcut atât de mult, încât nu mă las până ce nu o voi avea și eu în bibliotecă, neapărat. 


20. O carte care te-a făcut tristă.

Pot spune că la cartea asta am plâns, cum nu am făcut-o la vreo una până acum. Iubire și sânge de Catherine Delors este cauza lacrimilor mele. Mi-a plăcut la nebunie, și cu toate că finalul m-a bulversat total, cel puțin la partea în care tragedia se întâmplă, nu m-am putut ori chiar dacă vedeam în ceață, și mă chinuiam să nu-mi cadă lacrimi pe pagini. Este ca o poveste gen Romeo și Julieta, doar că interzicerea dragostei lor nu este din partea ambelor familii, ci doar din cea a lui Gabrielle. Pierre-André Coffinhal este un om de rând al Franței revoluționare. Cum cei doi nu au acceptul de la ambele familii, mama Gabriellei decide să o căsătoreasă imediat cu cineva, acesta fiind vărul lui Gabrielle, un bărbat trecut de patruzeci de ani. Săraca, va trece prin chinuri alături de acest bărbat, în timp ce Pierre pleacă la Paris ca revoluționar. Nu vreau să spun prea multe, deoarece, dacă ar fi fost după mine aș povesti despre această carte până m-aș plictisi, dar mai bine e să vă las pe voi curioși. Cert este că am plâns la ea enorm de mult, dar cu toate acestea tot mi-a plăcut să o citesc. 

vineri, 9 mai 2014

#2 Leapșă: 121 de întrebări

Una dintre cele mai lungi lepșe pe care le-am făcut vreodată. De-abia aștept să răspund la fiecare întrebare în parte, deoarece mă intrigă 121. Am furat-o de la Sara, o persoană cu un blog minunat, pe care vă invit să-l descoperiți și să vă clădiți cu minunățiile care se găsesc acolo.


* * *



1. Cine a fost ultima persoană pe care ai ținut-o de mână? 

Sora mea, Ioana, când a trebuit să o iau de la școală, acum câteva zile.


2. Ești o persoană mai "outgoing" sau timidă?

De felul meu sunt mai timidă, dar ăsta este doar un start cărora multora nu prea le place; cu timpul, ajung să mă simt în elementul meu și mă detensionez față de cei din jurul meu. 


3. Pe cine ți-ai dori să (re)vezi în curând?

Nu prea sunt dornică, în mod special, să mă reîntâlnesc cu cineva. Dar, cred că într-o mică măsură, pe verișoara mea, Ștefania. Mda, faza interesantă este că stăm în același oraș, liceul meu e la câteva stații de blocul ei, și cu toate astea, nu am mai văzut-o de dinainte de Paște.


4. Ești o persoană de care lumea se poate apropia ușor? 

Îmi place să cred lucrul ăsta. În afară de timiditatea pe care o am în preajma persoanelor necunoscute, nu sunt închisă, lăsând impresia că nu aș dori să conversez. Mă împrietenesc destul de ușor, și nu am o categorie anume pe care o resping sau nu, doar că – din păcate – am observat că cei din jur nu prea apreciază acest lucru. Faptul că îmi place să fiu bună cu toată lumea. Dar asta nu mă oprește.


5. Dacă te-ai îmbăta, persoana de care îți place ar avea grijă de tine pentru acea seară?

Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru acum câțiva ani – și aici mă refer la persoana pe care o plăceam –, nici nu cred că s-ar fi uitat la mine. În orice caz, nu aveam nici măcar un prieten comun, așa că ar fi fost cam imposibil să mă vadă beată. Dar acum, nu, deoarece nu sunt îndrăgostită de nimeni.

6. Ce fel de persoane te atrag?
Îmi plac oamenii blânzi, grijulii, care privesc și în interor, acele persoane care te fac să te simți în largul tău când ești în preajma lor. 

7. Crezi că vei fi în vreo relație în următoarele două luni?
În nici un caz, cu toate că mi-aș dori, într-un fel. 

8. Cine – dintre reprezentanții sexului opus – este în mintea ta acum? 
Dacă se pun și personajele din cărți, Sebastian Angelstone, deoarece apare în romanul pe care-l citesc momentan. Dar, din viața reală, nimeni.

9. Care a fost ultima persoană cu care ai avut o conversație profundă?
S-a întâmplat ieri, când veneam cu o prietenă spre casă. 

10. Care este ultimul mesaj pe care l-ai trimis?
"La două."


11. Spune 5 cântece preferate din momentul ăsta!

Mă bucur că e vorba de un număr mai mare, așa că nu trebuie să mă limitez la maxim două, trei. Nu există o ordine între ele: "Flori de spin" de Alexandrina; "Say something" de Christina Aquilera; "Affair" de Hurts; "The promise" de Globus;  "Sun and moon" de Two steps from hell. Ar mai fi câteva, dar am încercat să le aleg pe cele pe care le ascult cel mai des, și care mă "afectează" în vreun fel. 


12. Îți place când cineva se joacă cu părul tău?

Uneori, da, alteori, nu. Depinde de cum mă simt eu la momentul respectiv.


13. Crezi în noroc și miracole?

Până acum nu am avut parte de miracole, dar s-a întâmplat în multe cazuri ca norocul să-mi surâdă cu căldură prin juru-mi. Miracolele nu apar la tot pasul, de-asta se și numesc așa; sunt mai rare. Trecând peste, cred în ambele, deoarece chiar dacă de a doua încă nu am avut nevoie, am văzut la alte persoane; cred, da, o fac cu înflăcărare.


14. Ce lucru bun crezi că se va întâmpla vara asta?

Am învățat pe pielea mea că nu e indicat să te gândești la cum se va desfășura un lucru – aici, vacanța de vară –, deoarece cam în mai toate cazurile se întâmplă total opusul. Dar, oricum, prefer să nu văd lucrurile bune, deoarece acelea îți aduc zâmbetul pe buze, și te bucuri să fii înconjurată de ele. E mai bine – după părerea mea – să-ți focalizezi mintea asupra celor negative; în felul ăsta încerci, într-un fel, să te pregătești de ele. Poate, aici, nu am avut o gândire normală, dar eu așa văd lucrurile.


15. Crezi că este viață pe alte planete?

De multe ori m-am confruntat cu întrebarea aceasta. Eu privesc în felul următor acest aspect: dacă am spune că nu credem că există viață pe alte planete – și aici vine o parte amuzantă –, am părea niște egoiști. Prin simplul fapt că nu credem. Mi se pare o chestie fără înțeles să crezi că din universul ăsta infinit, noi suntem singurele forme de viață. Că planeta Pământ adăpostește singurele forme de viață. Dacă nu am găsit, încă, dovada, asta nu ne dă dreptul să spunem că nu există. Prin urmare, da, cred. *Întrebarea asta m-a făcut să par că m-aș revolta. *


16. Încă mai vorbești cu primul tău crush?

Nu, de mult.


17. Îți plac băile cu spumă?

Cu toate că foarte rar stau în cadă, preferând să fac duș și să mă odihnesc, atunci când o fac, da, îmi place să fie multă spumă. Mă relaxează.


18. Îți plac vecinii tăi?

Da, nu am avut probleme foarte mari cu vecinii mei. Ținând cont că stau la bloc, doar cei de pe palier sau de deasupra mea m-ar putea deranja în vreun fel. Acum ceva ani se iscau niște conflicte între noi și vecinul de deasupra, care dădea volumul foarte tare la muzică; în condițiile în care sora mea era foarte mică. Dar de când s-a căsătorit și are și el un bebe, foarte rar mai pune muzică. Dar, îmi plac; eu nu sunt ca alte persoane care ajung acasă și sunt întâmpinate de fel și fel de probleme din cauza vecinilor.


19. Care sunt obiceiurile tale proaste?

Mă emoționez foarte repede, plâng mult, sunt prea moale cu cei care-mi fac rău, mă las uneori influențată prea ușor, îmi dau degetel peste cap – cu toate că știu că la bătrânețe voi avea probleme, sunt exagerat de perfecționistă și gândesc uneori prea intens. Ar mai fi și altele, dar, culmea, nu-mi mai vin acum prin cap.


20. Unde ți-ar plăcea să călătorești?

În primul rând, aș vrea să vizitez cam tot ce e de vizitat prin România. Sunt unele locuri în care încă nu am ajuns. Peste hotare, ei bine, mi-ar plăcea la nebunie să merg în Rusia – ador tot ce e legat de țara asta! –, ar mai fi Danemarca, Irlanda, Canada, India. Peste tot e frumos, fiecare loc îți oferă priviri pe care care nu le-ai mai văzut niciodată. Tot ce contează e să reușești să le vizitezi măcar odată în viață.


21. Ai probleme cu încrederea?

Păi, ca să o spun așa, nu știu la ce fel de încredere se referă întrebarea. La cea pe care o ai cu persoanele din jurul tău, sau încrederea în forțele proprii. Prima, pot spune că da, am mici probleme cu cei de pe lângă mine, și cea cu mine, e una și mai mare. Sper ca pe viitor să se rezolve ambele probleme.


22. Care este partea ta preferată din rutina zilnică?

Când fac duș dimineața. Îmi dă o stare faină, care mă trezește din amorțeala aia de peste noapte.


23. Cu ce parte a corpului tău ești cel mai puțin confortabil?

Nu prea știu. Adică, nu am o parte anume care să mă incomodeze în mod special. Doar că mi-aș fi dorit să fi avut degetele de la mâini puțin mai lungi. Știu că, probabil, pare o chestie de fiță, dar mă cam deranjează că nu pot purta inele foarte late.


24. Ce faci când te trezești?

Primul și primul lucru? O ascult pe mama cum îmi spune ce trebuie să-i fac soră-mii când se trezește. Ce să-i dau să mănânce, cum să se îmbrace, să nu uit fereastra deschisă la balcon când plec la școală. Și chestia asta, în loc să mă trezească, mă adoarme mai rău.


25. Ți-ai dori ca tenul tău să fie mai deschis sau închis?

Cât am fost mică am locuit la bunici la țară, așa că stăteam în fiecare zi la soare și eram foarte bronzată. Nu știu, acum de când am crescut, nu prea-mi place să am tenul închis. Am tenul destul de palid, și singura chestie care mă jenează pe mine e faptul că pielea de pe brațe se bronzează foarte repede, și se vede ciudat în comparație cu degetele. Dar, da, mi-aș dori să-l am și mai deschis.


26. Cu cine te simți cel mai confortabil?

Nu am o persoană anume. Câteva colege și verișorii mei.


27. Vrei să te căsătorești vreodată?

Da. Dar să fie peste mulți ani, când voi ajunge eu să fiu mai independentă, și să am un loc de muncă stabil. Mie-mi plac mult de tot copiii; când sunt în preajma lor mă simt cel mai bine. Acum făcând legătură și cu întrebarea 26.


28. Părul tău este destul de lung pentru a-ți face o coadă? (pony tail)

E destul de lung. Cu câțiva centimetrii trecut de umăr.


29. Faci sport? Ce sport?

Am făcut în generală câteva săptămâni de volei; primele ore erau gratis, și când am văzut cât de scump era de fapt, m-am lăsat. Mereu o întrebam pe mama când eram mică, de ce nu m-a dat la un sport, și o mai fac și acum din când în când. Mi-ar fi plăcut la nebunie să practic scrima sau atletismul. Dar i-am înțeles mereu pe părinții mei, deoarece la început nici ei nu stăteau foarte bine cu banii, iar să faci un sport, necesită multă cheltuială. O văd foarte bine prin colega mea de bancă, care practică handball din clasa a cincea, și o costă enorm de mult. Dar cu soră-mea, nu mă las până nu face un sport.


30. Ai trăi mai degrabă fără TV sau fără muzică?

Prima variantă, clar! Eu fac ore după-masă. Dimineața scriu sau învăț, și când mai am timp prefer să stau pe laptop. Seara când ajung la opt, nu mai am eu chef să mă uit la TV, așa că tot la laptop mă duc. În weekend, la fel. Aș trăi cu ușurință fără el, în schimb, când vine vorba de muzică, mi-ar fi mult prea greu.


31. Ți-a plăcut vreodată de cineva și nu i-ai spus?

Nu i-am spus, dar am lăsat oarecum să se înțeleagă că simt ceva pentru acea persoană.


32. Ce spui în momentele de liniște jenantă?

Nu prea apuc să spun nimic, deoarece cât timp îmi ia mie să mă gândesc la ceva, acel cineva de lângă mine mi-o ia înainte.


33. Descrie your dream guy/girl. 

Nu am o descriere anume când vine vorba de băiatul visurilor mele. Îmi doresc, neapărat, să fie mai înalt decât mine. În rest, cum o fi. Dar, momentan, sunt ocupară să visez la Harry Lloyd. ^^


34. Care sunt magazinele tale preferate?

Cărturești, Diverta. Ha ha, îs preferatele mele, într-adevăr, dar aici ține de altă categorie. Nu am magazine care să-mi placă în mod special; pe cele pe care le frecventez cel mai des sunt H&M și C&A. Sunt cel mai aproape de intrarea în mall, și rareori mi s-a întâmplat să nu găsesc ceva care să nu-mi cumpăr. Cu toate astea, tot nu sunt preferate.


35. Ce vrei să faci după liceu?

Sincer, sunt în clasa a XI-a, și nici până acum nu m-am gândit foarte bine unde vreau să dau mai departe. Prima dată voiam la Litere, dar m-am răzgândit dintr-un motiv, după am vrut la Pediatrie, și acum habar nu am. Eu aș vrea mult să plec peste ocean la unchii mei în Canada, dar trebuie să-mi mai slefuiesc puțin engleza și să învăț foarte bine franceza. Și mai e și problema cu viza, care acum se obține în ani de zile. Dar, oricum, mi-ar plăcea să lucrez într-o ceainărie. E un loc intim, liniștit; cui nu-i place să muncească înconjurat de ceea ce-i place la nebunie? Ceaiul, Sfântul bun gust!


36. Crezi că oamenii merită a doua șansă?

Știu că în multe cazuri, persoana respectivă nu ar trebui să o merite, dar cum spuneam la o întrebare de mai sus, sunt o fire foarte naivă, care dorește binele tuturor, și nu suport să rămân cu gândul ăla nesuferit în minte, cum că – din mintea mea – aș părea mai rea decât persoana care mi-a făcut un rău. Și mai știu și că de multe ori voi avea de suferit din cauza acestui defect pe care-l am, dar, îmi e cam greu să mă dezobișnuiesc de el.


37. Dacă ești foarte tăcută ce înseamnă?

O persoană care de felul ei e vorbăreață și mereu glasul i se aude prin jur, ar trage atenția, dar când vine vorba de mine, nu-i nimic. Așa sunt eu. Dacă m-aș apuca să trăncănesc non-stop, m-aș trezi cu acei cunoscuți pe capul meu, împuindu-mă cu fel și fel de întrebări.


38. Le zâmbești străinilor?

Doar dacă au vreo întrebare să-mi adreseze, sau mă bagă în seamă pur și simplu. De exemplu cum mi s-a întâmplat astăzi cu doi bătrânei. Așteptam tramvaiul stând pe o bancă. Lângă mine s-a așezat un bătrânel îmbrăcat destul de elegant, și înainte de-a o face, și-a pus o pagină dintr-o revistă sub el, ca să nu se murdărească. A început să vorbească cu mine, și în timp ce-i răspundeam, am început să zâmbesc. Peste vreo câteva minute, în mijlocul nostru s-a mai așezat un bătrânel cu un trandafir galben în mână. Au început amândoi să vorbească, iar cel fără floare l-a întrebat pe celălalt de unde are trandafirul. Respectivul i-a spus că nu de la vreo florărie – așa cum s-ar fi așteptat , ci dintr-o grădină. Crezând că vor continua să discute doar între ei, le-am lăsat intimitate și m-am întors cu capul în partea cealaltă. Dar mă trezesc că bătrânul cu trandafirul mă întreabă dintr-o dată: "auzi, drăguță, nu-i așa că-i frumos trandafirul?" Eu dau din cap, zic da și-i spun că cei galben sunt mai rar întâlniți. El mă aprobă și mă întreabă din nou: "știi ce semnifică trandafirul galben?" Eu zic că nu știu, iar el îmi răspunde foarte zâmbăreț: "gelozie. Dar știi și de ce?" Mi se mai adresează cu o ștrengărie de copil în ochi. Îi răspund tot că nu știu. Și-mi răspunde: "trandafirii galbeni sunt asociați cu gelozia, deoarece ambele chestii au ceva în comun: raritatea. Oamenii ce iubesc cu adevărat, nu cunosc acest cuvânt." Și, da, le zâmbesc mereu copiilor. Mai ales bebelușilor, deoarece sunt singurii care-mi întorc zâmbetul. 


39. Alege: o călătorie în spațiu sau pe fundul mării?

Categoric a doua variantă. Mai ales la Marea Barieră de Corali. Bine, în ocean.


40. Ce te face să te ridici din pat dimineața?

Faptul că trebuie să o fac și nu am de ales. Nu mă motivească nimic special.


41. Despre ce ești paranoic?

Viitor. Cred.


42. Te-ai drogat/îmbătat vreodată?

De drogat, nu, dar era să mă îmbăt rău de tot odată. 


43. Ai făcut ceva recent despre care speri ca nimeni să nu afle?

Da, a fost ceva. Și cu toate că nu e cine știe ce, tot nu vreau să se afle.


44. Ți-ai dorit vreodată să fii altcineva?

Din viața reală, nu. În cam toate cărțile pe care le-am citit, mi-am dorit să fiu un personaj anume. Și cu toate că nu mi-am dorit niciodată să fiu în pielea altcuiva, tot nu sunt mulțumită așa cum sunt. Și aici nu mă refer la fizic.


45. Un lucru pe care ți-ai dori să-l schimbi la tine?

Mi-aș dori să fiu mai încrezătoare în propriile forțe și să-mi dau mai mult silința în ceea ce-mi doresc să se îndeplinească. Și independența. Cu asta mă lupt. Grav.


46. Firma de cosmetice favorită?

Eu îmi procur cosmeticele de la Avon sau Oriflame. Și Sephora. Da, și ea.


47. Blog favorit?

Cu toate că am blog, nu mă pot numi bloggeriță, deoarece nu prea îmi dau silința să postez mai des. Așa că nici nu prea intru să răsfoiesc celelalte blog-uri. Deci, nu am așa ceva, încă.


48. Culoare preferată?

Vișiniu.


49. Mâncare preferată?

Uimitor sau nu, spanacul. Îl ador! Cred că aș mânca până nu aș mai putea.


50. Ultimul lucru pe care l-ai mâncat?

Papanași.


51. Primul lucru pe care l-ai mâncat în dimineața asta?

Ou fiert.


52. Ai câștigat vreodată vreo competiție? Pentru ce?

Nu am participat niciodată la olimpiade, cu toate că mi-ar fi plăcut, am mers la crosuri, dar nu am câștigat niciodată. Cum m-aș putea pune eu cu oamenii care cochetează cu atletismul?    


53. Îți plac prietenii de pe net mai mult decât cei reali?

Sinceră să fiu, am mai mulți prieteni virtuali decât din viața reală, și cu toate că mulți ar spune că nu e normal și bine, așa e. Dar cei reali îmi sunt mult mai apropiați. 


54. Facebook sau Twitter?

Pot spune pas? Nu mă prea dau în vânt după Facebook, iar Twitter am avut, dar l-am șters.


55. Twitter sau Tumblr?

Nici unul. Și Tumblr am avut, dar l-am șters. Da, știu, sunt o ființă plictisitoare.


56. Te uiți la TV acum?

Nu, dar e aprins.


57. Numele prietenilor tăi cei mai buni?

Nu pot spune. Am prieteni, dar nu-mi sunt chiar atât de buni.


58. Ai poftă de ceva acum? Ce?

De scris, dar nu pot. Vreau să scriu un capitol la ceva, dar pur și simplu nu pot. Glumeam, și nu prea. De mâncare, nimic.


59. Cu câte perne dormi?

Cu una. 


60. Dormi cu un animal de pluș?

Nu. Dar o face sora mea, deci se poate spune că o fac și eu.


61. Câte animale de pluș ai?

Nu le știu numărul. Sunt multe și stau cocoțate pe dulap, ateptând să vină să se joace cineva cu ele.


62. Animal preferat?

Câinele.


63. Ciocolată sau vanilie?

Vanilie.


64. Aroma preferată de înghețată?

Fructe de pădure.


65. Ce culoare are tricoul pe care-l porți acum? Dar pantalonii?

Nu am tricou, ci un maieu cu o multitudine de floricele colorate. Pantaloni maro.


66. ShowTv preferat?

Spărgătorii de râs.


67. Film preferat?

The children of Huang Shi. Îl recomand cu mare drag. Este un film extraordinar!


68. Mean Girls sau Mean Girls 2?

Nu știu. Am impresia că m-am uitat la amândouă filmele. Dar nu știu care mi-a plăcut mai mult.


69. Prima și ultima persoană cu care ai vorbit azi?

Prima, mama. Ultima, cred că tot mama.


70. Este cineva pe care ai vrea să-l lovești în față acum?

Acum, nu. Dar ziua e de-abia la început.


71. Ești certat cu cineva pe moment?

Nu. Oricum, când o fac, prefer să nu mă audă toată lumea, cearta fiind între noi și nu cu cei din jur.


72. Câte pulovere ai?

Când eram mică, aveam o grămadă. Acum nu știu câte am exact. Dar prin fața ochilor îmi flutură vreo trei.

73. Un film pe care l-ai văzut?
Recent, nu am. Dar ultimul, am impresia că a fost "Din Paris, cu dragoste." E revăzut, de fapt. E a treia oară – parcă – când mă uit la el. E genial filmul! Și nu o spun doar pentru că joacă și Jonathan Rhys Meyers în el. Acțiunea, replicile, totul.


74. Actor și actriță preferată?

Actriță: Kate Beckinsale
Actor: nu prea știu.


75. Te bronzezi excesiv?

Nu, deoarece nu-mi place să o fac. Cum am spus mai sus, doresc să am pielea albă. Și cu toate că știu că bronzul ajută la piele – într-o oarecare măsură –, tot nu-mi place. Și când mă gândesc că vara asta trebuie să merg la mare. Urgh!


76. Ai multe animale?

Din păcate nu mai am nici unul. Când eram mică, am avut doi papagali. Acum, aș vrea să am o broască țestoasă sau hamster, dar nu vor ai mei.

77. Cum te simți acum?
Să fiu sinceră, săptămâna asta a fost tare ciudată. Și nu mă refer la școală, ci din cauza căldurii ăsteia bruște, am o stare de somnolență de-mi vine să mă iau la bătaie. La orice oră m-aș culca, tot îmi e somn pe timpul zilei. Aseară m-am culcat devreme, pe la zece, și azi sunt de parcă nu aș mai fi dormit de câteva zile.


78. Tastezi repede?

Eu cred că destul de repede. Am văzut la ora de TIC, colegi care tastau foarte încet spre deosebire de mine. Bine, se datorează și faptului că scriu foarte mult și des pe calculator.


79. Regreți ceva din trecutul tău?

Da! O grămadă de chestii.

80. Scrii bine?
Păi, de prin 2011, de când m-am apucat eu să scriu și să-mi denumesc poveștile, hobby, acum o fac destul de bine. Adică, spre deosebire de cum o făceam înainte, se vede o uriașă îmbunătățire. Bine, eu am cam devenit o maniacă a descrierilor excesive, iar multă lume mi-a atras atenția să nu o mai fac așa de mult. Cu toate că scriu mai bine decât o făceam acum câșiva ani, nu pot spune că sunt mulțumită nici măcar cu jumătate. Am niște lacune grave pe care trebuie să mi le rezolv neapărat.

81. Ți-e dor de cineva din trecut?
Da. Bine, nu se poate numi o persoană din trecut, deoarece ea va rămâne mereu în amintirea mea și a multor oameni. A fost și încă mai este una dintre puținele persoane pe care am avut norocul să le întâlnesc, care să aibă numai bunătate în suflet, și care și-a dorit mereu ca cei din jurul ei să fie mulțumiți și fericiți. Îmi este nespus de dor de ea, și nu este o zi care să nu-mi apară imaginea ei în față. O pomenesc mereu în rugăciunile mele. 

82. Ai fost la vreun foc de tabără?
Da. Parcă era prin clasa a cincea, în Pădurea Trivale.

83. Ai frânt inima cuiva vreodată?
Nu știu. Dar nu cred. Sunt sigură, de fapt, că nu.

84. Ai călărit vreun cal vreodată?
Da, când eram mai mică, la o cunoștință la țară. De atunci, nu, cu toate că mi-ar plăcea să o mai fac din când în când.

85. Ce ar trebui să faci acum?
Să-mi scriu la matematică. Dar, zău, dacă am vreun chef!


86. Ți-a plăcut vreodată de cineva atât de mult încât să doară?

Da, dar nu prea în sensul de îndrăgostită. Au fost niște prieteni, pe care-i respectam enorm.


87. Care a fost ultima persoană în fața căruia ai plâns?

Nu mai știu.

88. Care este porecla din copilăria ta?
Nu prea am avut porecle. Dar știu că atunci când eram mică, un prieten de-al unchilor mei care mai venea e la bunici, îmi spunea Rusia – cu accent pe i. În generală aveam unii colegi care-mi ziceau Cap de dudă, cu toate că nici până în ziua de azi nu am aflat de ce. La început, recunosc, mă cam supăram când mi se zicea așa, dar m-am obișnuit și începuse să fie ceva normal.


89. Ai ieșit din țară vreodată?

Nu. Dar sper să o fac cât de curând.

90. Te joci pe consolă Wii?
Nu. Nici nu am.


91. Asculți muzică acum?

Nu, deoarece, cum spuneam mai sus, trebuia să-mi fac tema la matematică, așa că am estompat toate zgomotele pe care le puteam opri.

92. Îți place mâncarea chinezească?
Nu am mâncat niciodată mâncare chinezească, doar sushi, dar e japoneză.

93. Carte referată?
De ce-mi faceți asta?! Pfuai! Nu prea pot alege doar una. Dar cum o perioadă lungă de timp "Iubire și sânge" de Catherine Delors a fost pe primul loc, o să optez tot pentru ea. 

94. Ți-e frică de întuneric?
Din fericire pentru mine, nu.

95. Ești rea?
Cu mine însămi, da. Cu cei din jur, îmi place să cred că nu. Dar, oricum, nu cred; nu-mi amintesc să fi făcut ceva recent care să mă fi catalogat drept rea. În general, nu sunt.


96. Poți să păstrezi pantofii albi curați?

Dacă e vorba de ceva elegant, da. În schimb, teneșii, în niciun caz. Și mor de ciudă când văd că unii prieteni îi au așa de albi și frumoși! Eu chiar dacă-i șterg și cu Cif acolo unde ar trebui să fie albi, după câteva ore, îs la fel.

97. Crezi în dragoste la prima vedere?
Eu sunt cam indecisă la chestia asta. Uneori cred, alteori nu o mai fac.

98. Crezi în dragoste adevărată?
Ei bine, în asta, da. Clar, da. Am văzut mult cazuri în care dragostea era elementul principal cu care erau legați unii oameni, și îmi place să cred că, pe viitor, așa va fi și la mine.

99. Ești plictisită?
Acum, nu. Dar în marea majoritate a timpului, da.

100. Ce te face fericită?
Habar nu am.

101. Ți-ai schimba numele?
Da. Cu toate că e numele pe care mi l-au dat părinții mei, și cu toate că mama spune adesea că-i place la nebunie numele ales pentru mine, tot vreau altul. Sau măcar încă unul. Dar cum nu o să o fac, cele care-mi plac mie le păstrez pentru ai mei copilași.

102. Ce zodie ești?
Gemeni.

103. Cel mai bun prieten al tău de sex opus de place. Ce faci?
Nu cred că e problema mea chestia asta. Dar nu aș fi cu el doar pentru că îmi e prieten și-mi place mie să fiu drăguță și să-i văd pe cei din jurul meu fericiți. Ar fi prea mult pentru mine. L-aș minți pe el, dar și pe mine, și nu am ajunge niciodată la ceva bun. Plus că dacă ar afla că l-am mințit și sunt cu el doar pentru că-l vreau mulțumit, nu am mai avea aceleași legături ca înainte să aflu că mă place.

104. Versul preferat acum?
Nu-mi vine nimic în cap momentan.

105. Poți să numeri până la un milion?
Cred că da, dar mai mult ca sigur nu aș ajunge până la final, deoarece m-aș plictisi și aș renunța imediat.

106. Cea mai prostească/idioată minciună pe care ai spus-o?
Cea mai varză minciună pe care am spus-o, nu mai știu care a fost. Când sunt în dezavantaj în legătură cu un lucru, când scot ceva pe gură fără să gândesc înainte, e o prostie uriașă. Rar mi se întâmplă să fie ceva credibil.


107. Dormi cu ușa deschisă sau închisă?

De ceva ani numai cu ea închisă pot dormi. Simt nevoia de intimitate, probabil e specific vârstei, zic.


108. Cât de înaltă ești?

Nu m-am mai măsurat de o bucată lungă de vreme, dar ultima oară când am făcut-o, parcă aveam 1,72. Dacă am mai crescut, nu prea îmi dau seama. Oricum, în comparație cu prietenii mei, mă simt ca un ștumf.


109. Păr drept sau creț?

Mie-mi place să fie cât mai învolburat, dacă e drept, nu știu, nu mă simt bine cu el. Am noroc că al meu e ondulat spre creț. Probabil dacă nu m-aș fi gândit acum câțiva ani să-mi cumpăr placă, deoarece era la modă pe atunci să ai părul drept și pe mine mă enerva groaznic că era așa – copil prost și tembel! – în bucle, l-aș fi avut mult mai ondulat. Dar de ceva vreme nu mi-l mai îndrept deloc, și foarte rar mă usuc cu feonul, deoarece îl vreau din nou ondulat. Îmi dă o stare de bine când îl văd așa.


110. Brunetă sau blondă?

De câteva luni m-am vopsit și eu pentru prima oară, și cu toate că la început regretasem enorm, deoarece nu-mi ieșise culoarea dorită, acum, s-a mai schimbat, și din roșcat vișină a ajuns un cărămiziu închis. Dar nu mă mai vopsesc, decât peste câțiva ani, deoarece îmi e dor de blondul meu. Deci, da, blondă.


111. Vară sau iarnă?

Nu se poate primăvară? Urăsc vara deoarece nu-mi place canicula aia insuportabilă, și fiindcă mă bronzez. Iar iarna pentru că e mult prea frig, cu toate că aș alege de un catralion de ori gerul în locul caniculei. Toamna sau primăvara.


112. Zi sau noapte?

Ziua, dar și noaptea e interesantă. Și aici nu mă refer la cluburi și dănțăluială, ci la misterul pe care-l ascunde întunericul. Mie-mi place mult și noaptea, cu toate că suntem făcuți să umblăm mai mult ziua.


113. Luna preferată?

Oh, yeah, Mai! E luna în care m-am născut, și mă bucur nespus de mult că am apărut pe lume în a cincea din an. Plus de faptul că e frumos, și nu nici cald, dar nici frig. E exact așa cum îmi place mie.


114. Ești vegetariană?

Am fost în clasa a șaptea câteva luni, dar sincer, nu mai știu de ce m-am oprit. Nu sunt oricum o împătimită a cărnii, dar să nu înțelegeți că nu mănânc carne din cauza nu știu căror motive, cum ar fi faptul că, vai, bietele animale! Iubesc animalele, să nu se înțeleagă greșit, dar nu din motivul acesta. Pur și simplu nu simt nevoia să mănânc carne, și nici nu cer dacă nu mi se dă. Dacă ar găti mama numai preparate fără carne, sincer, nici nu aș observa lipsa ei. Nu o caut prin farfurie, dar nici nu o refuz când mi se dă.


115. Ciocolată albă, neagră, sau cu lapte?

Cu lapte.


116. Cafea sau ceai?

Oh, vai, ceaiul de un milion de ori! Îl ador, și aș bea în cantități enorme dacă mi s-ar da. Nu prea îl suport eu pe cel de fructe de pădure, dar sunt atâtea tipuri care mă fac să nu mă gândesc la el. Cafea, odată la cinci mii de ani.


117. A fost azi o zi bună?

Nu prea. Diriginta noastră a fost cam supărată pe noi, sunt destul de răcită, ceea ce mă face să nu am chef de aproape nimic, și sunt cam obosită. Am făcut doar trei ore din șapte, dar simt că voi cădea cât de curând din picioare.


118. Mars sau Snickers?

Lion nu se poate? Fie, Snickers.


119. Care este citatul tău preferat?

"O gumă. Un creion. O riglă. Începuturile sunt întotdeauna simple. Și apoi deschidem ochii asupra unei lumi triste, asupra unui univers bolnav. Privirea celorlalți, care judecă și condamnă. Am șaisprezece ani și mi-am hotărât viața."__ Ananda Devi (Eve din propria-i ruină) Am iubit cartea la nebunie, și culmea necazului, a fost singura pe care am pierdut-o. Am uitat-o în bancă la școală. Uf!

120. Crezi în fantome? 
Cu toate că nu am văzut nici una niciodată, cred. Consider că pe lumea asta sunt atâtea lucruri pe care omul nu le-a văzut, dar asta nu înseamnă că nu ar putea și exista. Am și vizionat o emisiune despre așa ceva, Vânătorii de fantome, iar acolo am văzut niște chestii destul de interesante.



121. Ia cea mai apropiată carte de lângă tine și deschide-o la pagina 42. Care este primul rând de pagină?

"... se încăpățâna să păstreze ceva din verdele de altă dată." (Vrăbiile pământului)
 
* * *


Un weekend cât mai frumos vă doresc!